Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.
 
 

Universul Holografic (Michael Talbot) - Cartea Daath

de Talbot, Michael

-15%
Universul Holografic (Michael Talbot)

Universul Holografic (Michael Talbot)

Categoria: Practice » Spiritualitate » Diverse
Status: In stoc
Timp procesare: 1 zi lucratoare
Apreciere: 4.2/7 (21 voturi)

35,00 Lei 29,75 Lei
Acest produs se afla pe stoc si poate fi plasat la curier in 1 zi lucratoare.

Descriere - Universul Holografic (Michael Talbot)

Michael Talbot, un pasionat al legaturilor nevazute dintre fizica cuantica si spiritualitate, a pornit demersul acestei carti de la aceeasi descoperire facuta in doua domenii diferite de doi oameni de stiinta renumiti, fizicianul David Bohm de la Universitatea din Londra, un protejat al lui Einstein si unul din cei mai respectati fizicieni de fizica cuantica din lume si de neurofiziologul Karl Pribram de la Universitatea Standford, si anume ca universul poate fi o imensa holograma creata in buna parte de mintea omeneasca.

Plecand de la aceasta indrazneata descoperire, autorul cerceteaza si gaseste posibile raspunsuri la multe intrebari nerezolvate ale fizicii, precum si la mistere nerezolvate ca telepatia, iesirea din corp, experientele din preajma mortii, visele lucide ori vindecarile miraculoase.

Bazata pe o meticuloasa cercetare stiintifica, precum si pe o profunda intelegere spirituala, aceasta carte este o lectura fascinanta si revelatoare, atat pentru "stiintificistul" insetat de palpabil, cat si pentru cel ce "crede in ceea ce nu vede". Este un adevarat dictionar explicativ al experientelor pe care omul le traieste in cea mai reala iluzie posibila, in aceasta infinita si in continua miscare holograma care este UNIVERSUL.
Neimpunand concluzii personale, de o discretie si o finete mai rar intalnite, autorul lasa cititorul sa aleaga singur daca aceasta teorie a holografiei este sau nu pe placul mintii sale.
"Conceptul despre univers ca fiind o uriasa holograma ce contine atat materie, cat si constiinta intr-un singur camp, va incita, sunt sigur, pe oricine care si-a pus vreodata intrebarea ,,Ce este realitatea?''. Aceasta carte poate raspunde acestei intrebari o data pentru totdeauna." -Fred Alan Wolf, Ph. D., autor al cartii Taking The Quantum Leap
"De la o vreme stiinta a inceput sa convearga cu ratiunea generala, ajungand-o din urma cel putin ca experienta, confirmand suspiciunea ca lucrurile sunt mult mai conectate intre ele decat a permis fizica traditionala sa se creada. Universul Holografic este o afirmatie eleganta despre acest proces, o linie care ajuta sa se creeze un pod de legatura peste prapastia artificial creata intre minte si materie, intre noi si restul cosmosului." -  Lyall Watson, autor al Supernature

Fragment din Introducere
Punand problema in alt mod, exista dovezi care sugereaza ca lumea noastra si tot ce este cuprins in ea – de la fulgii de zapada la artari, de la stele cazatoare la rotatia electronilor – sunt, de asemenea, numai imagini fantomatice, proiectii ale unui nivel de realitate atat de departe de al nostru, incat este pur si simplu dincolo de spatiu si timp.
Principalii arhitecti ai acestei idei uluitoare sunt doi dintre cei mai eminenti ganditori ai lumii : fizicianul David Bohm, de la Universitatea din Londra, unul dintre  protejatii lui Einstein si unul dintre cei mai respectati specialisti in fizica cuantica si Karl Pribram, neurofiziolog la Universitatea Standford, autor al tratatului  clasic de neurofiziologie "Limbajele creierului". Curios, Bohm si Pribram au ajuns la aceste concluzii independent unul de celalalt si lucrand din doua directii foarte diferite. Bohm a ajuns sa se convinga de natura holografica a universului numai dupa ani de nemultumire fata de incapacitatea teoriilor standard de a explica toate fenomenele intalnite in fizica cuantica. Pribram s-a convins din cauza esecului de a explica diferitele enigme neurofiziologice prin teoriile standard ale creierului.

Totusi, dupa ce au ajuns la aceste convingeri, Bohm si Pribram au realizat rapid ca modelul holografic explica la fel de bine un numar de alte mistere, inclusiv aparenta incapacitate a oricarei teorii, oricat ar fi ea de cuprinzatoare, care sa explice intotdeauna toate fenomenele intalnite in natura; capacitatea indivizilor care aud numai cu o ureche de a determina directia din care vine un sunet; si capacitatea noastra de a recunoaste fata unei persoane pe care nu am vazut-o de multi ani, chiar daca acea persoana s-a schimbat considerabil intre timp.
Dar lucrul cel mai ametitor legat de modelul holografic a fost ca, dintr-o data, a dat sens unei serii largi de fenomene atat de lunecoase, incat fusesera catalogate in general ca fiind in afara domeniului intelegerii stiintifice. Acestea includ telepatia, premonitia, sentimentul mistic al uniunii cu universul si chiar psihokinezia sau capacitatea mintii de a face sa se miste obiecte fizice fara ca cineva sa le atinga.
intr-adevar, a devenit repede evident pentru un numar din ce in ce mai mare de savanti care au imbratisat modelul holografic, ca practic acesta ajuta la explicarea tuturor experientelor mistice si paranormale; in ultimii sase ani a continuat sa electrizeze cercetatorii si sa arunce lumina asupra unui numar crescand de fenomene inexplicabile anterior. De exemplu:

·     in 1980, Dr Kenneth Ring, fiziolog la Universitatea din Connecticut, a afirmat ca experientele din pragul mortii ar putea fi explicate prin modelul holografic. Ring, care este presedintele International Association for Near-Death Studies(Asociatia internationala de studii  asupra pragului mortii), crede ca asemenea experiente, ca si moartea insasi, nu sunt in realitate nimic mai mult decat trecerea constiintei unei persoane de pe un nivel al hologramei realitatii pe un altul.
·     in 1985, Dr Stanislav Grof, seful cercetarii psihiatrice de la Centrul de Cercetari Psihiatrice din Maryland si profesor de psihiatrie la Scoala de Medicina de la Universitatea John Hopkins, a publicat o carte in care conchide ca existentele modele neurofiziologice ale creierului sunt nepotrivite si ca numai un model holografic poate explica lucruri precum experientele arhetipale, intalnirile cu inconstientul colectiv si alte fenomene neobisnuite experimentate in timpul starilor de constienta modificata.
·     in 1987, la intrunirea anuala a Asociatiei pentru Studierea Viselor, care a avut loc in Washington,D.C., fizicianul Fred Alan Wolf  a tinut o conferinta in care a afirmat ca modelul holografic explica visele lucide (visele neobisnuit de vii in care subiectul realizeaza ca este treaz). Wolf crede ca asemenea vise sunt in realitate vizite in realitati paralele si ca modelul holografic ne va permite, in cele din urma, sa dezvoltam o " fizica a constientei", care ne va face capabili sa incepem sa exploram mai pe deplin aceste nivele dimensionale diferite ale existentei.
·     in 1987, in cartea sa "Sincronismul: Puntea intre materie si minte", Dr. F. David Peat, un fizician de la Queen's University din Canada, a afirmat ca sincronicitatile (coincidentele care sunt atat de neobisnuite si atat de semnificative din punct de vedere psihologic, incat ele nu par sa fie numai rezultatul hazardului) pot fi explicate prin modelul holografic. Peat crede ca, de fapt, asemenea coincidente sunt "defecte in structura/tesatura realitatii." Ele dezvaluie ca procesele noastre de gandire sunt mult mai intim conectate cu lumea fizica decat s-a presupus pana acum.

Acestea sunt numai cateva dintre ideile provocatoare care vor fi explorate in aceasta carte. Multe dintre aceste idei sunt extrem de controversate. intr-adevar, insusi modelul holografic este foarte controversat si cu  nici un pret nu este acceptat de o majoritate a oamenilor de stiinta. Cu toate acestea, dupa cum vom vedea, multi ganditori importanti il sustin si cred ca poate fi cea mai exacta imagine a realitatii cu care sa  luam contact.

De asemenea, modelul holografic a primit o sustinere experimentala spectaculoasa. in domeniul neurofiziologiei, numeroase studii au coroborat cu diferite predictii ale lui Pribram despre natura holografica a memoriei si perceptiei. Similar, in 1982, un experiment devenit o piatra de hotar, a fost realizat de o echipa de cercetatori condusa de fizicianul Alain Aspect la Institutul de Optica Teoretica si Aplicata din Paris, care a demonstrat ca reteaua de particule subatomice – chiar structura realitatii insasi – detine ceea ce pare sa fie o proprietate "holografica" de necontestat. Aceste descoperiri vor fi, de asemenea, discutate in carte.
in plus fata de dovezile experimentale, alte cateva lucruri dau greutate ipotezei holografice. Poate ca cele mai importante consideratii sunt caracterul si realizarile celor doi cercetatori de la care a pornit ideea. inca de la inceputurile carierelor lor si inainte ca modelul holografic sa licareasca macar in mintile lor, amandoi au adunat realizari care i-ar fi indemnat pe cei mai multi cercetatori sa isi petreaca restul vietii academice odihnindu-se pe cununile de lauri. In anii '40, Pribram a facut munca de pionierat in sistemul limbic, o regiune a creierului implicata in emotii si comportament. Munca lui Bohm in domeniul fizicii plasmei este si aceasta considerata o piatra de hotar.

Dar chiar si mai semnificativ, fiecare dintre ei s-a evidentiat si intr-un alt mod. Este un mod pe care chiar si cele mai implinite persoane il pot rareori revendica, pentru ca nu se masoara prin simpla inteligenta, nici chiar prin talent. Se masoara prin curajul si imensa fermitate necesare pentru a-si apara convingerile, chiar si in fata unei opozitii coplesitoare. in timp ce era student, Bohm facea lucrarea de doctorat cu Robert Oppenheimer. Mai tarziu, in 1951, cand Oppenheimer a intrat sub periculoasa cercetare a Comitetului pentru activitati antiamericane a senatorului Joseph McCarthy, Bohm a fost chemat sa depuna marturie impotriva lui si a refuzat. Ca urmare, si-a pierdut slujba la Princeton si nu a mai predat niciodata in Statele Unite, mutandu-se mai intai in Brazilia si apoi la Londra.
inainte de asta, Pribram s-a confruntat cu un test de barbatie similar. in 1935, un neurolog portughez, pe nume Egas Moniz, a inventat ceea ce el credea a fi tratamentul perfect pentru bolile mentale. El a descoperit ca, prin perforarea craniului unui individ cu un ac chirurgical si despartind cortexul prefrontal de restul creierului, ii putea face docili pe cei mai suparatori pacienti. El a denumit procedura lobotomie prefrontala,  si, prin anii '40, aceasta a devenit o tehnica medicala atat de populara, incat Moniz a fost rasplatit cu Premiul Nobel. in anii '50, raspandirea procedurii a continuat si a devenit un instrument, ca si audierile lui McCarthy, pentru lichidarea persoanelor indezirabile din punct de vedere cultural. Utilizarea in acest scop era atat de acceptata, incat chirurgul Walter Freeman, cel mai sincer avocat al acestei proceduri  din Statele Unite, a scris fara rusine ca lobotomiile " fac cetateni americani buni" din inadaptabilii social, "schizofrenici, homosexuali si radicali".
in acest timp, Pribram a intrat pe scena medicala. Totusi, spre deosebire de multi dintre cei asemenea lui, Pribram simtea ca este incorect sa umbli cu atata nepasare in creierul altuia. Convingerile sale erau atat de adanci, incat in timp ce lucra ca tanar neurochirurg in Jacksonville, Florida, s-a opus intelepciunii medicale acceptate in acea vreme si a refuzat efectuarea oricarei lobotomii in sectia pe care o supraveghea. Mai tarziu, la Yale, si-a mentinut atitudinea controversata si a fost foarte aproape de a-si pierde slujba din cauza vederilor sale radicale.

Angajamentul lui Bohm si al lui Pribram de a-si apara convingerile, indiferent de consecinte, este evident si in cazul modelului holografic. Dupa cum vom vedea, a-si pune reputatia considerabila in spatele unei idei atat de controversate nu este cel mai usor drum pe care cineva l-ar putea alege. Atat curajul, cat si viziunea pe care ei le-au demonstrat in trecut, adauga un plus de greutate ideii holografice.
O ultima dovada in favoarea modelului holografic este paranormalul insusi. Nu este un lucru marunt, pentru ca, in ultimele cateva decenii, s-a acumulat o cantitate remarcabila de dovezi sugerand ca intelegerea noastra actuala a realitatii, imaginea solida si confortabila din lemn si piatra a lumii despre care am invatat cu totii in liceu, este gresita.  Deoarece aceste descoperiri nu pot fi explicate de nici unul dintre modelele noastre stiintifice standard, stiinta le-a ignorat in general. Totusi, volumul dovezilor a atins punctul in care aceasta pozitie nu mai poate fi sustinuta.
Pentru a da numai un exemplu, in 1987, fizicianul Robert G. Jahn si psihologul clinician Brenda J.Dunne, ambii de la Princeton  University, au anuntat ca, dupa un deceniu de experimentari riguroase la Princeton Engineering Anomalies Research Laboratory, au adunat dovezi fara echivoc despre faptul ca mintea poate interactiona psihic cu realitatea fizica. Mai precis, Jahn si Dune au descoperit ca, numai prin concentrare mintala, fiinta umana este capabila sa afecteze modul in care opereaza anumite tipuri de mecanisme. Aceasta este o descoperire uluitoare si una care nu este explicabila in termenii imaginii noastre standard despre realitate.
Acest lucru poate fi explicat totusi prin conceptia holografica. Invers, din cauza ca evenimentele paranormale nu pot fi explicate prin intelegerea stiintifica curenta, ele striga dupa o noua maniera de a privi universul, dupa o noua paradigma stiintifica. Pe langa faptul ca arata felul in care modelul holografic poate explica paranormalul, cartea studiaza, de asemenea, felul in care dovezile aduse in favoarea paranormalului par sa necesite cu adevarat existenta unui asemenea model.

Faptul ca paranormalul nu poate fi explicat prin convingerile stiintifice curente raspandite in lumea intreaga este numai unul din motivele pentru care ramane atat de controversat. Un altul este faptul ca este adesea foarte dificil sa silesti psihicul sa functioneze in laborator si acest lucru i-a facut pe multi oameni de stiinta sa traga concluzia ca, prin urmare, paranormalul nu exista. Aceasta scapare aparenta este de asemenea discutata in carte.
Un motiv inca mai important este acela ca, in ciuda a ceea ce multi dintre noi am ajuns sa credem, stiinta nu este lipsita de prejudecati. Am aflat aceasta cu un numar de ani in urma, cand l-am intrebat pe un binecunoscut  fizician ce crede despre un anumit experiment parapsihologic. Fizicianul (care avea reputatia de a fi sceptic in privinta paranormalului) s-a uitat la mine si, cu multa autoritate, mi-a spus ca rezultatele nu au dezvaluit nici un fel de dovada a vreunei functiuni paranormale. Nu vazusem rezultatele, dar, pentru ca respectam inteligenta si reputatia fizicianului, am acceptat opinia sa fara rezerve. Mai tarziu, cand am examinat eu insumi rezultatele, am fost uimit sa descopar ca experimentul produsese dovezi izbitoare ale capacitatii paranormale. Am realizat atunci ca pana si savantii binecunoscuti pot fi partinitori sau orbi.
Din nefericire, aceasta situatie apare frecvent in investigarea paranormalului. intr-un articol recent din "American Psychologist", psihologul Irvin L. Child de la Yale examina cum fusese tratata de catre comunitatea stiintifica o serie binecunoscuta de ESP(perceptie extra-senzoriala) si experimente asupra viselor, ce s-a desfasurat la Maimonides Medical Center din Broooklyn, New York. in ciuda dovezilor spectaculoase sustinand ESP descoperite de experimentatori, Child a aflat ca munca lor fusese aproape total ignorata de comunitatea stiintifica. inca si mai suparator, el a descoperit ca, in mana celor cateva publicatii stiintifice care se deranjasera sa comenteze experimentele, cercetarea fusese asa de sever deformata, incat importanta sa era complet ascunsa.
Cum este posibil asa ceva? Un motiv este ca stiinta nu este intotdeauna atat de obiectiva cat ne-ar placea noua sa credem. Noi ii privim pe savanti cu o doza de respect si cand ei ne spun ceva, noi credem ca trebuie sa fie adevarat. Uitam ca sunt doar oameni si sunt supusi acelorasi prejudecati religioase, filozofice si culturale ca si noi ceilalti. Este pacat, pentru ca, asa cum va arata aceasta carte, exista multe dovezi ca universul cuprinde considerabil mai mult decat ingaduie conceptia noastra actuala despre lume.
Dar de ce este stiinta atat de potrivnica paranormalului in mod special? Aceasta este o intrebare mult mai dificila. Comentand rezistenta pe care a experimentat-o cu propriile sale conceptii neortodoxe asupra sanatatii, chirurgul Dr. Bernie S. Siegel, de la Yale, autorul best-seller-ului "Dragoste, medicina si miracole", afirma ca aceasta se datoreaza faptului ca oamenii sunt dependenti de credintele lor. Siegel spune ca acesta este motivul pentru care, cand incerci sa schimbi credinta cuiva, acesta actioneaza ca un dependent.
Pare sa existe mult adevar in observatia lui Siegel, care poate arata motivul pentru care multe dintre cele mai importante progrese ale civilizatiei au fost intampinate la inceput cu o negare patimasa. Noi suntem dependenti de credintele noastre si actionam ca niste toxicomani cand cineva incearca sa ne smulga puternicul opiu al dogmelor noastre. Si, de vreme ce stiinta occidentala a dedicat cateva secole negarii paranormalului, nu va renunta usor la dependenta sa.

Sunt norocos. Am stiut intotdeauna ca este mai mult despre lumea noastra decat este acceptat in general. Am crescut intr-o familie cu capacitati paranormale si, inca de la o varsta frageda, am experimentat la prima mana multe dintre fenomenele despre care vom vorbi in aceasta carte. Ocazional, si cand va fi relevant pentru subiectul in discutie, voi relata cateva din experientele mele. Desi acestea pot fi privite numai ca dovezi anecdotice, mie mi-au furnizat cea mai convingatoare dovada ca traim intr-un univers pe care abia incepem sa il sondam, dovezi pe care le includ datorita intelegerii pe care o ofera.
in concluzie, deoarece conceptul holografic este o idee inca in constructie si un mozaic de puncte de vedere si dovezi diferite, unii au argumentat ca nu ar trebui sa fie numit model sau teorie pana cand aceste puncte de vedere disparate nu vor fi integrate intr-un tot mai unitar. Ca urmare, unii cercetatori se refera la aceste idei ca fiind paradigma holografica. Altii prefera analogia holografica, metafora holografica si asa mai departe. De dragul diversitatii, in aceasta carte am folosit toate aceste expresii, inclusiv modelul holografic si teoria holografica, dar aceasta nu implica faptul ca ideea holografica a obtinut statutul de model sau teorie in sensul cel mai strict al acestor termeni.
in acelasi sens este important de observat ca desi Bohm si Pribram au generat ideea holografica, ei nu imbratiseaza toate conceptiile si concluziile propuse in aceasta carte. Mai degraba aceasta este o carte care priveste nu numai teoriile lui Bohm si Pribram, ci ideile si concluziile a numerosi cercetatori care au fost influentati de modelul holografic si care l-au interpretat in maniera proprie, controversata uneori.
Pe parcursul acestei carti, discut, de asemenea, diferite idei din fizica cuantica, ramura fizicii care studiaza particulele subatomice (electroni, protoni,s.a.m.d.). Deoarece am mai scris despre acest subiect inainte, sunt constient ca unele persoane sunt intimidate de termenul fizica cuantica si se tem ca nu vor fi capabili sa inteleaga conceptele sale. Experienta m-a invatat ca pana si cei care nu stiu matematica sunt capabili sa inteleaga ideile din fizica atinse in aceasta carte. Nu aveti nevoie de pregatire in domeniul stiintific. Tot ce va trebuie este o minte deschisa atunci cand se intampla sa va uitati in treacat la o pagina si sa vedeti un termen stiintific pe care nu il cunoasteti. Am redus asemenea termeni la minimum si in acele ocazii cand a fost necesar sa folosesc unul, l-am explicat inainte de a continua textul.
Asadar, nu va temeti. Odata ce ati depasit "frica de apa", cred ca veti gasi inotul printre ideile ciudate si fascinante ale fizicii cuantice mult mai accesibile decat ati fi crezut. Cred ca veti descoperi, de asemenea, ca ati putea sa va schimbati chiar modul in care priviti lumea chibzuind asupra catorva din aceste idei. De fapt, speranta mea este ca ideile continute in capitolele care urmeaza vor schimba modul in care priviti lumea. Cu aceasta umila dorinta va ofer aceasta carte.

Format: 14x20cm
Pagini: 320
ISBN: 973-86-731-5-1


Alte carti de la editura CARTEA DAATH

Editura CARTEA DAATH. Carti de la editura CARTEA DAATH

Clientii care au cumparat acest produs au mai achizitionat

Nu exista comentarii referitoare la acest produs.