Cuprins

Cuvant inainte
I. Orizonturi geografice si mediu demografic
II. Din istoria satelor comunei varvoru de jos
III. Institutii
IV. Spiritualitate si traditii locale
V. Dintre oamenii locului
In loc de concluzii - prezent si perspective
Bibliografie
Anexe - Insemnari si documente

Multi dintre noi sunt tentati sa descopere istoria unor comunitati umane doar dintr-o privire, si aceea din fuga masinii, indragostiti ramanand doar de pitorescul locului, de imaginea oamenilor

cocosati de vremea cea cu masura lasata de creator sau de cea care poarta numele de epoca, si - in cea mai nobila zabava - de spiritul unor monumente care compara ari de cultura si de traire.

Rar sunt ispititi cercetatorii sa foreze in inima unui loc ce si-a gasit nume dat de oamenii lui in raportare la Dumnezeu si la sensul vietii lor. Si cand o fac, cred ei c-au rasturnat in vorbe si idei o venicie, dar ramane in urma lor, doar o tulburare a adevarului istoric rostogolit de generatii de oameni mai fericiti sau mai necajiti.

in zilele noastre, cercetarea isi propune sa interogheze un trecut recent ca sa-l inculpe si sa se detaseze de el ca neproductiv de fericire. Multi devin istorici doar din aceasta agasanta interogare. Ei sunt contemporaneistii, purtatorii ideii de istorie, dar nu si cei care deslusesc o realitate concreta din sondaje adanci peste tot timpul petrecut de cei mai dinaintea noastra, de strabunici, stra-stra-stramosi. Extrapoland chiar ne punem intrebarea daca mai este nevoie de o istorie adevarata, de ace scriere care, coborand in trecut, desluseste miracolul vietii din totdeauna dintr-un anume loc.

In cumpana suntem cu asemenea ganduri. „Contemporaneisti" gasesc solutia in „inteleptul" sfat al asteptarii altor cateva generatii pana cand cu totii vom fi atat de onesti incat istoria scrisa sa fie perfect, sa atinga forma inchipui-ta a lumii in care vrem sa traim.

Dar noi care ne-am incumetat sa seriem istoria satelor comunei Varvor ne-am incurajat singuri sa facem un inceput si sa nu asteptam mai binele binelui (cum se exprima marele istoric Constantin C. Giurescu) avand in vedere ca ori-ce produs istoriografic este facut sa fie rescris, caci esenta stintei istorice consta in masura existentei temporale a omului raportata nu atat la numarul anilor, ci la totalitatea valorilor concepute si create de om, dupa vremuri si locuri.

Lumea satelor de pe Desnatui (parul care sapa albie in lungul Campiei Inalte a Balacitei si curge - nevrand sa se uneasca cu Jul din cauza Crivei, cum-pana de ape ca o curba - spre Campia cea adevarata a Dunarii) si-a gasit salaslui-re din cele mai vechi timpuri in padinile cu paduri de salcii, plopi, carpeni, ulmi, fagi, stejari, adevarate labirinturi pentru o securitate de viata colectiva.