Obiectivul central al eticii se refera la formularea criteriilor pe baza carora este posibila incadrarea certa a actelor umane in una din cele trei categorii susmentionate. Cu alte cuvinte, etica se intereseaza in primul rand de modurile in care putem deosebi ceea ce este moral de ceea ce nu este sau, mai exact, cum putem face diferenta intre ceea ce este moralmente corect si ceea ce este incorect. Asadar, etica incearca sa formuleze raspunsuri la intrebari fundamentale, cum ar fi „Ce actiuni sunt bune in sine?”,

„Cum arata un om virtuos?”, „Ce datorii morale avem?” etc. Domeniul eticii este mult mai extins ca cel al religiei sau legalitatii, multe dintre regulile morale nefiind prinse in preceptele religioase sau codurile juridice.

Un principiu etic reprezinta o afirmatie formulata in termeni oarecum generali care releva o anumita cerinta esentiala privind conduita morala. Valorile morale reprezinta standarde ale binelui pe care le acceptam individual sau colectiv. In timp ce valorile ne arata ce trebuie considerat important sau prioritar in diferite situatii sau contexte, principiile precizeaza cerintele de respectat prin asumarea unei valori. Asadar, principiul ne precizeaza cum trebuie tratata sau abordata valoarea. Insa atat principiile etice, cat si valorile morale sunt enunturi din care nu intotdeauna pot fi dedusi in mod direct algoritmi de conduita, adica reguli sau norme care sa stipuleze exact ce trebuie facut sau ce nu trebuie facut pentru a respecta moralitatea. In acest sens, normele sau regulile morale reprezinta particularizari cu valente clar aplicative ale principiilor si valorilor, aratand cum trebuie sa se procedeze exact in diferite situatii care reclama o pozitionare morala.

Totusi, caracterul explicit si mai precis al regulilor nu garanteaza aplicarea si respectarea lor automata. In acest scop, este nevoie adesea de atentie si discernamant moral pentru a stabili daca ne aflam intr-o situatie care impune aplicarea unei reguli. De asemenea, in confruntare cu probleme complexe sau situatii dificile, mai este necesara precizarea faptului daca o regula determinata este sau nu justificata. Or, intuitiile pe care le avem in legatura cu moralitatea unei optiuni sau act se pot dovedi foarte inselatoare. Iata de ce justificarea aplicarii unei reguli se fundamenteaza, de cele mai multe ori, pe trimiterea la un principiu etic si / sau la o valoare morala ce beneficiaza de o semnificativa aderenta a publicului.