Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligatia de a se alinia la standardele europene, mai ales in materie de digitalizare a administratiei publice. Studiul digitalizarii administratiei publice este esential pentru identificarea domeniilor in care este necesara o imbunatatire si pentru a elabora propuneri pentru atingerea standardelor europene
Digitalizarea poate simplifica si automatiza multe procese administrative, reducand timpul necesar pentru finalizarea sarcinilor si costurile asociate, ceea ce conduce catre o gestionare corecta a resurselor publice si la o prestare mai eficienta a serviciilor publice. De asemenea, poate face administratia publica mai transparenta prin publicarea online a informatiilor si datelor publice si poate facilita accesul cetatenilor la informatii.
Cresterea satisfactiei cetatenilor prin imbunatatirea calitatii si accesibilitatii serviciilor publice sau chiar combaterea excluziunii sociale prin facilitarea accesului la servicii publice pentru persoanele defavorizate sunt un alt exemplu de efecte pozitive pe care digitalizarea le aduce in procesul de guvernare.
Studiul digitalizarii administratiei publice este esential pentru identificarea oportunitatilor si provocarilor asociate acestui proces si pentru a elabora strategii eficiente de implementare a reformelor necesare.
Digitalizarea domeniului public se refera la procesul de integrare a tehnologiilor si solutiilor digitale in diferite aspecte ale administratiei publice, guvernarii si furnizarii de servicii. Aceasta implica valorificarea instrumentelor digitale, a datelor si a retelelor de comunicatii pentru a transforma procesele traditionale, a imbunatati eficienta, a spori transparenta si a furniza servicii publice mai bune cetatenilor.
Cele mai discutate aspecte cheie si exemple de digitalizare in domeniul public sunt:
e-guvernare  digitalizarea a condus la dezvoltarea initiativelor de e?guvernare, in care serviciile guvernamentale sunt disponibile online. Cetatenii pot accesa si interactiona cu serviciile guvernamentale, cum ar fi obtinerea unor avize/acorduri/autorizatii, plata taxelor si accesarea inregistrarilor publice, prin intermediul platformelor digitale. Acest mod de lucru ar trebui sa simplifice procesele, reduce documentele si imbunatateste accesibilitatea;
 date deschise  guvernele adopta din ce in ce mai mult politici de date deschise, lansand seturi de date publice, pentru uz public. Aceste date pot fi utilizate de cetateni, cercetatori si intreprinderi pentru a obtine informatii, a dezvolta solutii inovatoare;
 orase inteligente  digitalizarea joaca un rol crucial in crearea oraselor inteligente. Prin integrarea tehnologiilor precum Internetul obiectelor (IoT), senzorii si analiza datelor, orasele pot optimiza alocarea resurselor, pot imbunatati sistemele de transport, pot spori siguranta publica si pot oferi servicii urbane mai bune, cum ar fi retele inteligente, sisteme de transport inteligente sau gestionarea deseurilor;
identitate digitala si autentificare guvernele implementeaza sisteme de identitate digitala pentru a oferi cetatenilor modalitati sigure si convenabile de a accesa serviciile online. Aceste sisteme folosesc adesea biometrie, mecanisme de autentificare sigure si criptare pentru a asigura confidentialitatea si securitatea, permitand in acelasi timp interactiuni digitale fara intreruperi;
 participarea publica digitala  digitalizarea a deschis noi cai pentru implicarea cetatenilor si participarea la procesele de luare a deciziilor. Platforme precum forumurile online, retelele sociale si mecanismele digitale de feedback permit cetatenilor sa-si exprime opiniile, sa contribuie cu idei si sa ofere feedback cu privire la politici si initiative;
 politica si guvernare bazate pe date  tehnologiile digitale permit guvernelor sa colecteze, sa analizeze si sa utilizeze cantitati mari de date pentru elaborarea de politici si guvernare. Prin valorificarea analizei datelor si a invatarii automate, guvernele pot obtine informatii, identifica tendintele si pot lua decizii informate pentru a aborda provocarile societatii mai eficient;
 securitatea cibernetica si protectia datelor  odata cu digitalizarea sporita, asigurarea securitatii cibernetice si protejarea datelor cetatenilor au devenit o prioritate. Guvernele investesc in masuri solide de securitate cibernetica, reglementari de protectie a datelor si cadre pentru a proteja informatiile sensibile si pentru a mentine increderea publicului;
 incluziune  digitalizarea in domeniul public se concentreaza, de asemenea, pe reducerea decalajului digital si pe promovarea competentelor digitale. Guvernele implementeaza initiative pentru a oferi programe de alfabetizare digitala, formare si acces la tehnologie pentru a se asigura ca cetatenii pot participa pe deplin la era digitala.
Este necesar de remarcat faptul ca amploarea digitalizarii in domeniul public poate varia in functie de tari si regiuni, in functie de factori precum infrastructura, cadrele de politici publice, economia si maturitatea digitala.

Prin utilizarea cercetarii empirice s-a urmarit identificarea impactului pe care il are introducerea instrumentelor digitale in administratia publica si toate domeniile sale conexe, in special in urma pandemiei de COVID-19.
Lucrarea, prin tematica abordata, si-a propus sa raspunda intrebarilor legate de procesul de digitalizare a administratiei publice romanesti si adaptabilitatea sistemului la noile realitati ale instrumentelor digitale, precum si a alinierii la performantele europene.
Avand in vedere ca pe parcursul realizarii cercetarii a aparut problema pandemiei, am considerat oportun acest moment pentru extinderea cercetarii catre efectele pe care digitalizarea fortata, ca urmare a pandemiei, le-a avut asupra procesului de digitalizare inceput deja in administratia publica din Romania.