Criza financiara din 2008–2009 a generat efecte disruptive asupra societatilor, la nivel global. Comportamentul consecutiv a adus in atentia decidentilor de politici conceptul de „risc sistemic“, ce se refera la situatia in care un eveniment financiar advers are potentialul de a genera externalitati negative de o amploare ridicata si in alte componente ale sistemului financiar.

Pornind de la implicatiile unui astfel de eveniment sistemic, decidentii au ajuns la concluzia ca stabilitatea financiara are o importanta majora pentru echilibrul economic in ansamblu, precum si pentru bunastarea societatii, iar un sistem financiar robust si rezilient la socuri contribuie activ la o crestere economica sustenabila – aceasta este ideea centrala pe care o dezbat lucrarile cuprinse in volumul de fata. Temele abordate variaza de la modul cum percepem stabilitatea macroeconomica, la interactiunea stabilitatii financiare cu politica monetara, la rolul sistemului bancar, al fondurilor de garantare si al companiilor nefinanciare in economie sau la utilizarea unor instrumente specifice pentru monitorizarea riscurilor si vulnerabilitatilor existente la adresa stabilitatii financiare.