Pictand, Aurelia Stoie Marginean lasa copacul sa se "inradacineze" pe hartie sau panza, ii da o noua viata, il replanteaza intr-o alta gradina. Cumva, intreg tesutul vegetal al arborelui trece in imaginea pictata. Acest misterios parcurs este pregnant in reprezentarea maslinului. Trunchiul fascinant, milenar al acestui arbore mitic, daruit de catre Atena locuitorilor cetatii sale mult-iubite, devine pentru artista o structura in sine. Desenul e o sculptura vie, caleidoscopul de culori intrezarit si redat de artista se misca intr-o respiratie vizibila, care inspira si expira in alaturari de culori contrastante si nemaiintalnite: albastru-pamantiu, verde-celest, galben-smarald, rosu-canepiu sau alte uimitoare combinatii. Desenul face ca privitorul sa vada seva copacului curgand, ca si cum ar stapani un instrument stiintific ce ii dezvaluie viata ascunsa de sub scoarta si poate chiar vreuna din vietatile mitologiei demult uitate. Artista a pictat nenumarati maslini si desenele se alatura unul langa celalalt, formand o tesatura de mari dimensiuni. Daca toate aceste desene ar fi asezate unul langa altul, s-ar intrupa o uriasa gradina, cu soiuri de pe toate meleagurile Eladei, de pe frumoasa insula a Ciprului, din Mediterana andaluza si spaniola, de pe Coasta de Azur, din chiar gradina de la Ghetsimani. - Andreea Pastarnac