Daca ii pui pe Jorge Luis Borges si Ernesto Sábato sa discute, obtii un schimb de idei plin de savoare si o carte excelenta. Dialogurile celor doi scriitori argentinieni, consemnate in 1974-1975 de un alt scriitor, Orlando Barone, o demonstreaza din plin. Vorbind despre „toate” – despre oglinzi si labirinturi, despre enciclopedii, despre autori exotici sau canonici, despre orbire si gesturile de zi cu zi –, protagonistii ne incinta cu comentarii pasionante si zugravesc un tablou plin de culoare al anilor ’70.
 
„Unii cred ca aceste dialoguri sint imaginare sau o inventie literara, si nu o discutie reala, planuita cu grija dinainte. Altii le ignora sau le resping si nu cred in buna intelegere dintre cei doi scriitori dupa discordia politica ce i-a separat vreme de douazeci de ani. Si totusi, vocile lui Borges si Sábato, inregistrate pe casete, rasuna in aceasta carte…“ (Orlando Barone)
 
„Borges este unul dintre cei trei scriitori fundamentali ai secolului XX, alaturi de Kafka si Pessoa. Cu Sábato ne aflam in fasa unui autor tragic si in acelasi timp foarte lucid, capabil sa construiasca labirintice coridoare in sufletul cititorilor fara sa le ingaduie insa sa-si ia ochii  de la cele mai intunecate colturi ale fiintei lor…“ (José Saramago)
 
„Marea lectie pe care ne-o da Borges nu tine de tematica, nici de continut. De fiecare data ne da o lectie de scriitura.Dinaintea fiecarei fraze, el nu se gindeste ce adjectiv sa adauge, ci ce adjectiv sa suprime… Borges ne-a dat unele dintre cele mai bune pagini din istoria literaturii.“ (Julio Cortázar)