Pe fundalul unor experiente tot mai complexe de viata comuna in care lumea spaniola si cea romaneasca se intalnesc intr-un proces de integrare europeana din ce in ce mai intens, colectia „Biblioteca Hispanica a Institutului Cervantes“, in care apar traduceri din literatura spaniola clasica si contemporana – cu o atentie speciala acordata non-fictiunii, eseisticii filozofice, reflectiei etice si etico-politice –, este rezultatul colaborarii dintre Institutul Cervantes din Bucuresti, care a avut initiativa acestui proiect, si Editura Humanitas. Colectia este realizata de un colectiv de profesori si traducatori, specialisti in limbi si literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti, sub coordonarea unui comitet stiintific international. Titlurile colectiei apar, unele dintre ele, in formula bilingva, si toate in conditii editoriale speciale, insotite de un aparat critico-analitic complex.

„Intr-o lume prea putin sensibila la virtutile filozofarii si la vocatia intelectualului, Meditatii despre Don Quijote (1914) enunta si analizeaza principala tema a filozofiei spaniole moderne, aceea pe care intelectualii gene­ratiei de la 1898 o numisera „problema Spaniei“. Schita de diagnostic socio-cultural si politic din Meditatii capata forta unei analize cuprinzatoare, in care este inclusa nu numai realitatea spaniola, ci si cea europeana, lumea occidentala in sens larg, ceea ce face din Ortega primul filozof spaniol al modernismului si unul dintre primii apologeti ai Europei unite. Gandirea orteguiana se vadeste un demers inscris in viata, radiografia unei cautari intelectuale inteleasa ca o filozofie a iubirii. Dragostea este arhitectul divin care coboara in lucruri «pentru ca toate sa existe in conexiune», dar mai ales o forma de responsabilitate a intelectualului, care se legitimeaza in sfera publica prin capacitatea sa de «a clarifica» situatii, idei, cauze si consecinte («claritatea – spune Ortega – este politetea filozofului»), si de a extinde granitele cunoasterii. Vedem, astfel, o declaratie de implicare a reflectiei filozofice in dilemele cetatii pe care Ortega y Gasset a onorat-o de-a lungul intregii vieti. Asa cum a onorat datoria de a ramane neanexat si lucid in relatie cu toate avatarurile puterii politice si cu toate convulsiile istoriei spaniole din prima jumatate a secolului trecut.“ — MIANDA CIOBA