Necesitatea de a restitui culturii romane opera lui Alexandru Busuioceanu se inscrie pe linia recuperarii personalitatilor romane din exil si reprezinta, in opinia noastra, un imperativ. Este intristator faptul ca astazi foarte putini romani stiu ca Busuioceanu a fost unul dintre cei mai importanti critici de arta ai nostri, precum si un mare eseist (nu doar in Romania, ci si in Spania), poet (de limba romana si spaniola), istoric, profesor, traducator si organizator al relatiilor culturale hispano-romane. Pentru a aprecia o personalitate ale carei valente se manifesta in atatea domenii se impunea aparitia unei monografii care sa adune laolalta etapa romaneasca si opera din exil, restituind astfel integral culturii romane creatia sa, cu scrierile romanesti si spaniole, de la debutul din 1915 si pana in 1961, la moartea scriitorului. Lucrarea de fata se situeaza intre preocupari de istorie si critica literara, critica de arta, poetica, stilistica si istorie, avand totusi, in primul rand, caracter monografic. Din cate avem cunostinta, este prima monografie ce i se dedica acestei personalitati.