Tratatele reunite in acest volum ilustreaza conceptia Sfantului Ioan Damaschin despre Sfanta Treime. Unitatea conceptuala a acestor tratate este evidenta, fiindca, pentru Sfantul Ioan din Damasc, dogma Sfintei Treimi nu poate fi despartita de slavoslovia sau doxologia ei. Cantarea serafimica a Trisaghionului marturiseste umbrit taina Treimii Ipostasurilor printr-o revelatie numerica: „Sfant, sfant, sfant…” si totodata marturiseste unimea firii dumnezeiesti: „…Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de marirea Lui”. Dar ceea ce Serafimii exprima umbrit este revelat prin persoana Fiului intrupat: Hristos Intrupat este Revelatorul Treimii, prin El se face cunoscuta oamenilor Treimea cea de o fiinta.

„Asadar, cu privire la dumnezeire, marturisim o singura fiinta, o singura fire si o singura forma. Dar nedespartite sunt cele trei, cele trei ipostasuri, cele trei persoane cunoscute prin caracteristicile corespunzatoare, adica proprietatile idiomatice. Or, caracter al ipostasului parintesc Se numeste Fiul, nu fiindca acesta ar constitui identitatea Tatalui (caci cine ar presupune un asemenea lucru, minte avand si cuget intreg?), ci fiindca Tatal Se recunoaste si este in mod fiintial caracterizat ca Tata prin faptul ca are un Fiu. Si fiindca pururea Fiul, avand toate ale Tatalui in Sine Insusi, ramanand Fiu, Il indica pe Acela din Care este ca o icoana a Lui, neschimbatoare prin fire. De aceea si spune „Cel ce M-a vazut pe Mine L-a vazut pe Tatal.” Minte fiind, Cel ce este Dumnezeu fara de inceput este prin fire izvor al Cuvantului de aceeasi fire. Tata fiind, este nascator al Fiului de aceeasi fire. Pentru aceasta si este Cuvantul lui Dumnezeu Fiul Insusi al Tatalui.”
Sf. Ioan Damaschin



Traducere din limba greaca, studiu introductiv si note: Parascheva Grigoriu
Format 11 x 20 cm
192 pagini