Descriere - Filosofie si spiritualitate romaneasca

Proiect editorial aparut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebes, pentru Festivalul International „Lucian Blaga” Sebes – Lancram, Editia a XLV-a, 23–25 mai 2025

Cartea lui Eugeniu Nistor este consacrata unor mari personalitati ale gandirii filosofice romanesti, cu un bine-venit adaos asupra aspectelor de fond ale spiritualitatii noastre. Trecand dincoace de negurile mitologiei antice si medievale autohtone – din care se desprind aura legendarului intelept Zamolxis, unele episoade ale crestinismului timpuriu din arcul carpatic, dar si chipul glorios al umanistului de talie europeana Nicolaus Olahus –, cercetatorul staruie, mai ales, asupra ideilor curentului iluminist si a figurilor emblematice ale carturarilor Scolii Ardelene: Samuil Micu Clain, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, aducand totodata in actualitate practica mecenatului si a contributiilor voluntare ale clericilor aromani – toti acestia simtindu-se „chemati sa puna umarul la zidirea unei lumi in grai romanesc”! Personalitatilor fondatoare ale culturii noastre moderne si actuale – Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, George Cosbuc, Ion Petrovici, Constantin Radulescu-Motru, Lucian Blaga, Constantin Noica – le sunt dedicate studii si eseuri separate, contributiile lor fiind prezentate cu acribie, argumentat, intr-o expunere clara si precisa, care confirma certa vocatie hermeneutica si pasiunea staruitoare a autorului acestei carti pentru filosofia si spiritualitatea romaneasca din toate timpurile. (Acad. GHEORGHE VLADUTESCU)

Primele lucrari de filosofie romaneasca au aparut tarziu deoarece, in absenta unui limbaj specializat, acest lucru nici nu era posibil, iar cand a fost sa fie, s-a petrecut sub influenta curentului iluminist si a efervescentei miscari junimiste. Ideile lui Maiorescu si directia sa critica au avut efectele unei revolutii in cultura noastra, stimuland puternic spiritul creator al generatiilor de ganditori si de literati de la sfarsitul veacului al XIX-lea si inceputul celui urmator, atingand apogeul in perioada interbelica. Atunci, pe fondul sincronizarii cu filosofia occidentala, se afirma tendinte, concepte si teorii originale, se impun autori de sisteme de gandire si personalitati cu manifestari academice inalte in diverse ramuri si orientari filosofice, precum logica, epistemologia, gnoseologia, metafizica, filosofia dreptului, filosofia istoriei, filosofia culturii, estetica etc.

Tot dupa Unire, filosofia din Romania devine mai vizibila si pe plan institutional, daca luam in seama prestigiul facultatilor „de filosofie si litere” din Bucuresti si, mai tarziu, din Cluj, dar si fondarea unor institutii adiacente (Societatea Romana de Filosofie, Revista de filosofie, revista Saeculum, mai multe edituri de profil etc.) si lansarea unor proiecte cultural-filosofice pe termen lung, asa cum a procedat Lucian Blaga in articolul „Despre viitorul filosofiei romanesti” (1943), in care indemna tinerii la creatie filosofica, motivand ca „si romanul poate sa gandeasca lumea de la inceput”, deoarece „a filosofa inseamna (…) a accepta orice filosofie constituita cel mult ca izvor…” Din pacate, aceste intentii generoase, ca intregul elan creator interbelic, s-au risipit si s-au frant sub apasarea valurilor de intuneric care s-au abatut asupra tarii dinspre… Rasarit, descurajand si franand evolutia gandirii filosofice romanesti vreme de aproape o jumatate de veac! (Eugeniu Nistor)

Cuprins

Cateva precizari 5

Elemente de filosofie si spiritualitate autohtona in Antichitate si in Evul Mediu

Scriitori, teologi, filosofi si istorici romani din Transilvania in „Epoca Luminilor”

Iluminismul transilvan si afirmarea ideii de natiune romana moderna

Contributia clericilor aromani la evolutia politica si culturala din Transilvania si Ungaria in epoca moderna

Ioan Maiorescu, Titu Maiorescu si descendentii spirituali maiorescieni. Personalitatea lui Titu Maiorescu si cea a lui Mihai Eminescu

George Cosbuc si traducerile lui din limba latina

Constantin Radulescu-Motru si exegeza operei sale filosofice in perioada regimului totalitar romanesc

Scrierile lui Ion Petrovici comentate in istoriile consacrate filosofiei romanesti

Lucian Blaga despre constiinta filosofica

„Metoda culturala” blagiana in cunoastere si in creatie

Comentariul istoricului filosofiei N. Bagdasar despre teoria blagiana a cunoasterii

Concepte si structuri de idei in filosofia lui Constantin Noica

Bibliografie

Despre autor

Licentiat al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti si doctor al acesteia cu o teza despre filosofia lui Lucian Blaga (2006), Eugeniu Nistor este cercetator stiintific pr. I la Institutul de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu-Motru” al Academiei Romane si cadru didactic titular la Facultatea de Stiinte si Litere „Petru Maior” a UMFST „George Emil Palade” Targu Mures. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1994) si al Societatii Romane de Filosofie (din 2009). A participat la mai multe conferinte, simpozioane, colocvii si congrese internationale pe teme stiintifice si culturale (Venetia, Lecce, Madrid, Beijing, Chisinau). Este autorul mai multor carti de studii si eseuri filosofice, intre care se disting: Teoria blagiana despre matricea stilistica (1999), Conceptul de spatiu mioritic in filosofia lui Lucian Blaga (2007, 2022), Elemente de retorica si argumentare. Din antichitate la Scoala din Bruxelles si Grupul μ (2011), Introducere in filosofia comunicarii si a relatiilor publice, cu focalizare pe aspectele de criza (2011), Filosofie si comunicare. Studii si cercetari (2012), Lucian Blaga – filosof al culturii (2012, 2014, tradusa in limbile franceza si ialiana), Prolegomene la Trilogiile lui Lucian Blaga (2018), Lucian Blaga – biografie si destin (2019, 2020, 2021, tradusa in limbile italiana si spaniola). Pentru cartile si activitatea sa profesionala a fost distins cu premii si diplome de Academia Romana (Premiul „Vasile Conta”, in anii 2009 si 2011, Premiul special pentru filosofie „Lucian Blaga”, in 2012), precum si de alte institutii, nationale si internationale, de stiinta, cultura si invatamant.