Descriere - Tetralogia omului nou. Stinta vs. Evolutionismul

Tetralogia omului nou - Sfintii Parinti si oamenii de stiinta despre originea, caderea si innoirea omuluiVol. 2 - Stiinta vs. EvolutionismulAtragem atentia ca acest volum, la fel ca primul si urmatorul, este mult mai cuprinzator (si ca subiecte dezbatute, si ca numar de pagini), decat capitolul corespunzator din teza noastra de doctorat. De asemenea, se deosebeste de cartea noastra anterioara, „Catehism despre Stiinta vs. Evolutionism - intrebari si raspunsuri”, nu numai prin faptul ca nu e structurat sub forma de intrebari si raspunsuri, ci intr - un text cursiv, ci si prin continut, aici capitolele din catehism fiind tratate mult mai pe larg, dar continand si capitole cu totul noi, in care se dezbat probleme foarte „fierbinti”, contemporane: cum demonstreaza stiinta ca omul este chipul lui Dumnezeu, iar nu chipul maimutei; relativitatea timpului; „infailibilitatea” si fascinatia fizicii atomice (cu accent pe filozofia din spatele mecanicii cuantice - folosita pentru a dogmatisi existenta multiversului - si relativiste - folosita pentru a dogmatisi continuitatea spatiu - timp si calatoria prin acesta) si altele…L.U.C.A. VS. ADAM, DIN PERSPECTIVA OAMENILOR DE STIINTAneschimbabilitatea ratiunii firii (imposibilitatea aparitiei unor specii noi)
demonstrata prin argumente stiintificeEvolutionismul are trei axiome principale: uniformismul; timpul indelungat; transformismul. Ele nu sunt premise fizice (stiintifice), ci metafizice (religioase). Evolutionismul este o ideologie origenist - hindusa, construita pe baza acestor axiome. Daca axiomele se folosesc doar in interpretarea unor fapte, atunci sunt idei pseudo - stiintifice. Cand sunt considerate legi naturale, stabilite de un zeu vag (dumnezeul imaginat de teisti) sau de zeii pagani, atunci sunt 100% idei religioase. Ele nu se pot deduce din revelatia naturala sau supranaturala fiindca nu sunt nici realitati ale naturii, nici minuni consemnate ale Scripturii, ci doar niste fantezii insuflate de demoni pentru a ne abate cunoasterea de la realitate, iar, din punct de vedere stiintific, sunt nedemonstrate si nedemonstrabile (deoarece nu tin de fenomene - singurul domeniu accesibil stiintei). Din cauza ca nu se potrivesc cu realitatea vizibila si invizibila, falsitatea lor poate fi cu usurinta demonstrata: nu sunt legi ale naturii, ci denaturari ale interpretarii ei.Cele trei premise sunt, in realitate, trei prejudecati considerate „infailibile”, toate „demonstratiile” evolutioniste pornind de la ele. Sunt dogme in care se crede cu fanatism, dar nu sunt marturisite ca atare. Fanatismul dogmatic evolutionist consta in „crede si nu cerceta” in spusele inaintasilor renumiti ai evolutionismului, un fel de profeti ai vechiului zeu „Ratiunea cazuta”, redenumit azi „Stiinta”. „Eu nu cred in Dumnezeu, fiindca cred in stiinta - sau cred in Dumnezeu cand si in masura in care concorda cu stiinta” este confesiunea de credinta contemporana majoritara. Daca omul de stiinta cerceteaza pana la capat datele stiintifice disponibile, fara sa se lase manipulat de incoerenta ilogica si circulara a argumentatiei evolutioniste, nu poate fi evolutionist. Firea, esenta si originea lucrurilor sunt inaccesibile cunoasterii autonome a intregii firi create, cu atat mai mult omului, dependent, dupa cadere, de simturi si timp, fiindca fie sunt inteligibile si tainice, fie tin de fenomene petrecute intr - un trecut mult prea indepartat pentru a fi avut observatori stiintifici. De fapt, chiar si originile au avut martori oculari (Dumnezeu, Sfintii Ingeri, Adam si Eva) care ne - au lasat marturii scrise, dar ei nu sunt crezuti de oamenii de stiinta de azi. Astfel ca fenomenele petrecute atunci tin exclusiv de domeniul cunoasterii prorocesti, descoperite doar prin har mintilor unite cu Hristos.La cunoasterea lor, noi, oamenii marginiti de amestecul binelui cu raul, avem acces doar daca credem fara abatere in invataturile revelate ale Sfintilor Parinti. Pana sa dobandim iluminarea harica, de care nu suntem vrednici, avem de ales: fie sa credem in oamenii lui Dumnezeu, fie sa credem in oamenii de stiinta fara de Dumnezeu sau cu un dumnezeu fals. Cu toate astea, daca un om de stiinta cauta cu sinceritate adevarul, tinand cont, in interpretarea datelor, de revelatie, poate progresa enorm si in cunoasterea stiintifica a firii pe care nu o mai rastalmaceste, ci o intelege. Un astfel de om poate face progrese mari si importante in ramura sa stiintifica si poate scapa de efectele secundare ale unei stiinte indreptate, din egoism, spre a face si rau.Acesta este motivul existentei acestui volum. Vom vedea aici cum oamenii de stiinta onesti ajung la concluziile creationismului si neaga evolutionismul, fie plecand de la aceleasi date ca evolutionistii, fie descoperind altele noi, prin metode noi de cercetare, datorita efectului, pururea innoitor, al credintei asupra intregii activitati umane. Vom observa cum, alaturi de Sfintii Parinti, acestia demasca falsurile grosolane ideologice (contrare stiintei empirice, datelor stiintifice concrete si interpretarii lor coerente, logice si deductive) ale urmatoarele teze si concluzii evolutioniste: uniformismul, timpul indelungat (credinta in datarea radiometrica), transformismul (verigile intermediare, biologia moleculara evolutionista - Eva africana si Adam iesit din Africa -, formarea vreunei specii noi, selectia naturala, selectia sexuala si binefacerile sexului, extinctia dinozaurilor cu 60 de milioane de ani in urma sau in urma vreunui impact cu un meteorit, relativitatea mitica a timpului (ideea ca zilele creatiei ar fi miliardele de ani stabilite de evolutionisti), ideea ca straturile geologice s - ar fi format in milioane de ani, ca ADN - ul cimpanzeilor ar fi 98,5% ADN - ul omului.Dar, in acelasi timp, acest volum nu se ocupa doar cu negarea stiintifica a tezelor si concluziilor evolutioniste, ci aduce la cunostinta publicului larg, in mod sintetic si foarte bine documentat, din surse stiintifice de incredere, si anumite cunostinte importante, dovedite de oameni de stiinta adevarati, care afirma si confirma prorociile istorico - stiintifice (nu literare, simbolice sau alegorice) ale Sfintelor Scripturi si ale Sfintilor Parinti in legatura cu originea cosmosului si a omului:datari radiometrice locale (Carbon - 14, cu un timp redus de injumatatire - 5730 de ani -, a aratat ca: straturile de carbuni din paleozoic au doar cateva mii de ani; la fel balenele, cochiliile nevertebratelor, foraminiferele fosilizate, dinozaurii si fragmentele de lemn gasite langa scheletele lor; diamantele formate chiar din primele zile ale planetei noastre datate cu Carbon - 14, arata ca au doar cateva mii de ani) si alte sisteme de datare locale, globale si universale (rotirea galaxiilor; ramasitele supernovelor; datarea globala radiometrica Carbon - 14 a Pamantului; monitorizarea scaderii campului magnetic al Pamantului; acumularea atmosferica a heliului; acumularea oceanica a sarii; erodarea continentelor; depunerea oceanica a sedimentelor), afirma si confirma varsta tanara a Pamantului si a universului;studiul lui Y - Adam a dus la concluzia revelata patristica: un singur barbat din istorie este stramosul comun al tuturor oamenilor de azi;legea a doua a termodinamicii ne arata ca informatia (inclusiv ADN - ul) e creata intotdeauna de cineva;adaptarea naturala contrazice selectia naturala si confirma, prin epigenetica, pronia lui Dumnezeu prin activarea si inhibarea bio - moleculara a genelor, in functie de necesitatile trupesti ale individului si de lucrarea lui spirituala, contrazicand ideea pseudo - stiintifica a clonarii oamenilor prin reproducerea aceluiasi ADN;activitatea sexuala vatama sanatatea oamenilor;speciile persista de - a lungul intregii istorii geologice;dinozaurii, pterozaurii, ihtiozaurii, notozaurii si bazilozaurii sunt contemporanii nostri;existenta certa a unui potop global in zilele lui Noe;Biblia Septuaginta este confirmata stiintific, d.p.d.v. istoric, pe cant textul masoretic e infirmat.„Obiectul cercetarii acestei teze de doctorat il constituie analiza teologico - stiintifica a evolutionismului si respingerea lui din perspectiva teologiei ortodoxe. Actualitatea acestui demers teologic este evidenta pentru domeniul teologiei ortodoxe, deoarece cultura societatii de astazi este in mod prevalent una dependenta de curentul filosofico - stiintific evolutionist. Pe de alta parte abordarea este de factura interdisciplinara, cele doua domenii vizate fiind teologia si stiinta. Din acest motiv izvoarele bibliografice apartin cu prioritate specialistilor in stiinta iar o parte mai modesta si celor in teologie. Ele sunt de certa valoare si i - au permis autorului sa configureze in mod exact toate dimensiunile principale ale temei aborda - te si sa formuleze concluziile stiintifice ale lucrarii.Metoda de cercetare este cea clasica, respectand rigorile academice si caracterul obiectiv al investigarii datelor. Calitatea discursului teologic este asigurata de nivelul ridicat al informatiilor bibliografice, de profunzimea analizelor efectuate, de referirile constante la cercetarile din domeniul stiintelor si teologiei contemporane. […]Apararea apologetica a continutului credintei, concomitent cu respingerea teoriilor stiintifice neconforme cu datele Revelatiei divine este o sarcina permanenta a teologilor, care trebuie unita si cu trairea ei in conformitate cu spiritualitatea ortodoxa. De aceea ea reprezinta o tema de extrema actualitate pentru cercetatori si in acelasi timp o responsabilitate misionara in vederea imbunatatirii nivelului duhovnicesc si moral al vietii credinciosilor ortodocsi.Corelativ cu aceasta teologii trebuie sa acorde o importanta sporita formularii unor raspunsuri credibile provocarilor culturii postmoderniste, astfel incat sa fie depasita confuzia religioasa ce se intalneste astazi in multe locuri.Valoarea aplicativa a lucrarii de doctorat reiese din rezultatele cercetarii, pe baza carora studentii teologi sau preoti si monahi pot intelege mai usor necesitatea apararii dreptei credinte fata de atacurile care provin din partea teoriei evolutioniste, sustinuta astazi de numerosi oameni de stiinta.De aceeasi importanta sunt si consideratiile teologice formulate fata de provocarile postmodernitatii, in general, care pot fi utilizate in dialogul dintre teologie si stiinta.”Acad. Prof. Univ. Emerit Dr.[1] Octavian Popescu[1] In Biologie (Biochimie). Domnia sa are o inalta specializare (vizibila in CV - ul domniei sale) si in Chimie (generala si anorganica, fizica, organica), Metode biochimice instrumentale, Bio - Nano - stiinte, Anatomie umana, Fiziologie umana, Fiziologie comparata, Neurofiziologie, Dezvoltare embrionara, Histologie, Citologie, Biologie medicala, Biologie celulara, Biologia celulei maligne, Microbiologie, Biologie moleculara, Genetica, Genetica umana, Imunologie, Ecologie, Biomatematica si Biofizica.