Problematica fenomenelor climatice de risc este o tema de actualitate, aflata pe ordinea de zi a diferitelor organizatii interne si internationale, pentru ca acestea sunt raspunzatoare de mari dezastre, soldate cu victime umane, pagube materiale si modificari importante ale mediului. Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai vizibile la nivelul Romaniei si la nivel international, fie ca este vorba de valuri de caldura intensa, de seceta care distruge productia agricola, de inundatii sau de amenintari la adresa biodiversitatii provocate de incendiile de vegetatie. Incalzirea globala antreneaza numeroase schimbari in diferite regiuni ale lumii care includ cresterea frecventei si a gravitatii furtunilor, uraganelor, inundatiilor, alunecarilor de teren, valurilor de canicula sau frig extreme, secetelor, deficitelor de apa, incendiilor forestiere si a altor dezastre. De asemenea, cresterea temperaturii provoaca si procese cu declansare lenta, cum ar fi cresterea nivelului marii, eroziunea costiera, salinizarea, schimbarea treptata a regimului de precipitatii, dezghetarea permafrostului, micsorarea calotei glaciare si a ghetarilor montani.
Probabil, in viitorul apropiat, regiunile Europei se vor confrunta tot mai mult cu diversele efecte ale schimbarilor climatice, asta pentru ca, cca. 7% din populatia Uniunii Europene locuieste in zone cu risc de inundatii, iar aproximativ 9% se gaseste in regiuni, unde deficitul de precipitatii este insemnat. Impactul combinat al schimbarilor climatice va pune mari probleme, in general, in ceea ce priveste calitatea vietii cetatenilor Uniunii Europene, generand totodata o serie de provocari concrete la nivel sectorial. Pericolele care rezulta din intensitatea si frecventa tot mai mare a fenomenelor climatice extreme la nivel mondial si national, cum ar fi precipitatiile anormal de abundente in intervale scurte, secetele prelungite, desertificarea, degradarea mediului, cresterea nivelului marii sau ciclonii tropicali si extratropicali, determina deja, in medie, peste 20 de milioane de persoane sa-si paraseasca locuintele, si sa se mute in alte zone din tarile lor, in fiecare an.
Uniunea Europeana si statele membre ale UE, inclusiv Romania, si-au luat un angajament ferm, ratificand Acordul de la Paris privind schimbarile climatice Acest angajament se traduce prin ambitia UE de a deveni prima economie si societate, neutra din punct de vedere climatic, pana in anul 2050, cu un obiectiv intermediar, de a reduce emisiile la nivel european, cu cel putin 55% fata de nivelul din anul 1990 pana in 2030. Pentru a transpune aceasta ambitie in realitate, este nevoie de o transformare profunda, care trebuie sa fie eficienta din punct de vedere economic, adica din punct de vedere al costurilor si beneficiilor, dar si echitabila din punct de vedere social. Astfel, se poate asigura o mai buna eficientizare a eforturilor facute de comunitatea internationala, si de catre fiecare tara in parte, in vederea reducerii consecintelor nefavorabile ale fenomenelor climatice de risc. 

Autorul