Caracterul strategic al resurselor se poate schimba in timp la fel de mult cum s-a modificat caracterul economic al anumitor resurse. Aici apare diferenta dintre resursa si bogatie. Primul termen, resursa, face referire la acel mijloc natural care poate fi utilizat de societate pentru satisfacerea nevoilor. Iar cel de-al doilea, bogatia, inseamna un mijloc, nu neaparat natural, cu ajutorul caruia comunitatile umane isi satisfac nevoile. Omul este elementul cheie al relatiei resursa-bogatie. In timp ce resursele naturale exista in lipsa actiunii omului, bogatiile nu. Ele sunt o rezultanta a actiunii omului. Oarecum similar, resursele capata caracter geostrategic ca urmare a importantei cruciale pe care omul/statele i-o acorda si isi pot pierde statutul atunci cand utilitatea lor scade. De pilda, atunci cand exista posibilitatea substituirii lor. De asemenea, resursele geostrategice pot inregistra fluctuatii. Uneori pot avea caracter spatial, alteori pot fi revitalizate, iar in cazuri exceptionale pot fi instrument permanent de manevra geopolitica.
Prin ce se deosebeste aceasta carte de alte carti din domeniul geografiei economice? Una dintre diferentieri este aceea ca geografia economica nu este privita in matca ei obisnuita, ci este analizata in raport cu arena politicii globale. De aceea, am incercat sa o fac cat mai simplu de urmarit si inteles. La fiecare capitol am definit resursa tratata cat mai cuprinzator cu putinta, insa fara a aluneca in latura detaliilor inutile. Apoi, am tratat din punct de vedere spatial distributia geografica a resurselor, iar acolo unde a fost cazul (la cele mai multe), au fost analizate rezervele, productiile si utilitatea acestora. Ultimele sectiuni ale fiecarui capitol se axeaza pe rolul geopolitic, geoeconomic si geostrategic al resurselor. Din pricina multitudinii de aspecte ce puteau foarte bine reprezenta tot pe atatea subiecte de analiza, am ales sa prezint numai pe acelea care au avut un rol hotarator in definirea resurselor drept geostrategice. In fine, cea de-a doua diferenta fata de alte volume de geografie economica este ca aceasta carte cuprinde multe informatii despre lumea reala. Si, cand spun „lume”, chiar la lume ma refer. Dupa cum se va constata, informatiile nu se limiteaza la una, doua sau trei tari, sau la un tip de tara (de pilda, tarile bogate sau tarile sarace, marile puteri sau puterile regionale). O mare parte din informatii sunt sub forma de cifre: cat de mari sunt rezervele, cat din rezerve se transforma in productii, cine consuma cel mai mult si cine are nevoie de importuri etc. Dar informatiile cantitative sunt insotite de foarte multe informatii calitative despre datele geografice, contextele istorice, strategiile geopolitice si altele asemenea. Speranta mea este ca, dupa lecturarea lucrarii, cititorul va putea spune ca are o oarecare idee despre modul in care functioneaza geografia economica in lumea reala.