"Stiinta etnicului este stiinta vietii sufletesti a unei natiuni existente in viata, ca atare este stiinta unui suflet, iar nu stiinta unui organism mort, pe care l-am avea de reconstituit din ramasitele trecutului. Sufletul unei natiuni, in firea lui, se continua acelas, de la nasterea si pana la moartea natiunii, asa ca acela care vrea sa-I cunoasca trebuie sa-I cerceteze in intregimea lui."

Aceasta axioma-deziderat ii apartine filosofului Constantin RADULESCU-MOTRU si poate fi considerata piatra unghiulara ce sta la baza ctitoririi monumentului cultural de interes national care este Atlasul Etnografic Roman. Ideea unei asemenea intreprinderi s-a nascut cu mult timp in urma, in perioada interbelica, fiind un deziderat al scolii intemeiate de Dimitrie GUSTI, parintele spiritual al celor care, in urma cu patru decenii, sub egida Academiei Romane, au hotarat sa-i dea forma concreta. Si iata ca dupa un travaliu sustinut, antrenand an de an noi si noi cercetatori, primul dintre volumele lucrarii sta marturie ca idealul nu a fost himeric.

Este o restituire pe cat de asteptata, pe atat de necesara in perioada de conectare a Romaniei la edificarea proiectului istoric al unitatii Europei. Prin raportarea la operele de acest tip pe plan european si, mai ales, la necesitatea de a ne reimprospata propriile resurse de incredere si speranta si de a ne reconstientiza izvoarele identitare, Atlasul implineste o nevoie de mult scadenta.

Un reprezentant de seama al Scolii Sociologice de la Bucuresti, Traian HERSENI, aprecia cu temei ca un atlas etnografic al Romaniei, corelat cu un atlas istoric, un atlas lingvistic, un atlas antropologie, un atlas demografic si un atlas: sociologic, ar duce la rezultate pe care astazi nici nu le putem intrezari. De aceea, in spiritul acestui comandament imperativ, ci care au ostenit cu inalt profesionalism, migala si rabdare la elaborarea si aparitia lui merita o dreapta recunoastere si apreciere.

Nr. de pagini : 274
Anul aparitiei : 2003