Pentru specialistii in istoria contemporana a Romaniei si pentru pasionatii de istoria romaneasca interbelica, numele lui Gavrila Marinescu este bine cunoscut. Imaginea standard care i s-a creat de-a lungul timpului a fost aceea a unui personaj foarte apropiat de regele Carol al II-lea, care a contribuit decisiv la actul „Restauratiei”, a unui membru foarte influent al camarilei regale, dispus sa satisfaca toate capriciile suveranului, trecand peste orice obstacol de ordin legal si moral. De asemenea, Gavrila Marinescu a fost perceput de contemporani drept un ins foarte corupt, amestecat in mari afaceri, spre beneficiul propriu si al regalului sau sef. Intr-un cuvant un personaj malefic, dispus la toate compromisurile si tranzactiile, cu o uriasa capacitate de supravietuire in toate regimurile politice si in toate situatiile. In foarte multe lucrari este mentionata si moartea sa cumplita in noaptea de 26/27 noiembrie la inchisoarea Jilava, el fiind ucis, impreuna cu alte cateva zeci de persoane, de legionari.

Petre Otu

Fara a avea pretentia infailibilitatii aprecierilor facute in cuprinsul cartii, consideram ca cititorul va aprecia la justa sa valoare efortul depus in vederea creionarii unei biografii obiective, coerente si consistente a generalului Gabriel Marinescu, un om al vremii sale, o personalitate in care s-au ingemanat, la cote ridicate, plusul si minusul, lumina si intunericul…

Aurelian Chistol