Este astazi o evidenta, cel putin pentru acei (chiar daca putini) care mai au "intelletti sani", ca volumul Introducere generala in studiul doctrinelor hinduse este o carte fundamentala nu numai pentru cunoasterea traditiei hinduse, prima din acest ciclu al umanitatii de la care ne-au ramas texte scrise esentiale, ci si pentru definirea si caracterizarea diferitelor domenii ale stiintelor sacre, ca si pentru precizarea notiunilor si termenilor definitorii ai oricarei cunoasteri traditionale. Chiar daca Rene Guenon a mai scris articole si carti avand ca tema diferitele aspecte ale traditiei hinduse, Introducere generala in studiul doctrinelor hinduse este o carte de inceput pentru orice studiu teoretic al traditiei universale, inlaturand erorile si confuziile care domneau si mai domina inca parerile orientalistilor, a caror eruditie se bazeaza pe cercetari istorice si informatii exterioare, in timp ce Guenon priveste lucrurile din miezul lor spiritual, ca unul care a avut o legatura profunda, daca nu chiar misterioasa, atat cu traditia hindusa, cat si cu cea universala, intuind legatura lor cu Traditia primordiala.

Vom incerca sa schitam principalele aspecte ale acestor traditii care preced in carte expunerea liniilor esentiale ale hinduismului. Constatand deosebirea dintre civilizatiile orientale si cele occidentale, Guenon socoteste ca diferenta e datorata faptului ca Orientul a pastrat doctrinele metafizice traditionale, in timp ce in Occident ele s-au degradat sau chiar s-au pierdut. Aceasta diferenta incepe sa apara odata cu desacralizarea gandirii grecesti si a antropomorfizarii artei grecesti, cand zeii sunt uitati sau excesiv umanizati, iar spiritualitatea este inlocuita cu un rationalism discursiv care a ucis mitul si simbolul. Aceste trasaturi s-au transmis apoi, prin Imperiul roman, si civilizatiilor europene, odata cu asa-zisa Renastere, chiar daca Evul Mediu crestin a intarziat cu peste un mileniu desacralizarea lor.

Datorita acestui mod diferit de gandire si expresie au aparut rupturi intre metafizica si filozofie, ca si intre aceasta si teologie. In acelasi timp s-a pierdut deosebirea intre ezoterism si exoterism, ducand la suprimarea misterelor care isi bazau initierile pe doctrina interioara si ritual secret. In paralel, gandirea si limbajul simbolic al Orientului si miturile, care foloseau mai ales oralitatea, au fost inlocuite, cum spuneam, cu gandirea rationalist-empirica a Occidentului care a deschis drumul unei civilizatii tehnologice desacralizante si pana la urma dezumanizante. - Se poate vedea din aceasta foarte succinta prezentare cat de diferita de Occident este perspectiva gandirii lui Guenon, care este in fond gandirea traditionala imemoriala, si cat de apropiata de intelegerea civilizatiilor orientale... - Florin Mihaescu

CUPRINS

Cuvant inainte 

PARTEA INTAI

Consideratii preliminare
Cap. I Orient si Occident 
Cap. II Divergenta 
Cap. III Prejudecata clasica 
Cap. IV Relatiile intre popoarele vechi 
Cap. V Chestiuni de cronologie 
Cap. VI Dificultati lingvistice 

PARTEA A DOUA

Modurile generale ale gandirii orientale
Cap. I Marile diviziuni ale Orientului 
Cap. II Principiile de unitate ale civilizatiilor orientale 
Cap. III Ce trebuie inteles prin traditie? 
Cap. IV Traditie si religie 
Cap. V Caracterele esentiale ale metafizicii 
Cap. VI Raporturile metafizicii cu teologia 
Cap. VII Simbolism si antropomorfism 
Cap. VIII Gandirea metafizica si gandirea filozofica 
Cap. IX Ezoterism si exoterism 
Cap. X Realizarea metafizica 

PARTEA A TREIA

Doctrinele hinduse
Cap. I Semnificatia precisa a cuvantului "hindus" 
Cap. II Perpetuitatea Vedei 
Cap. III Ortodoxie si heterodoxie 
Cap. IV Despre buddhism 
Cap. V Legea lui Manu 
Cap. VI Principiul institutiei castelor 
Cap. VII Sivaism si visnuism 
Cap. VIII Punctele de vedere ale doctrinei 
Cap. IX Nyaya 
Cap. X Vaisesika 
Cap. XI Sankhya 
Cap. XII Yoga 
Cap. XIII Mimansa 
Cap. XIV Vedanta 
Cap. XV Observatii asupra ansamblului doctrinei 
Cap. XVI Invatatura traditionala 

PARTEA A PATRA

Interpretarile occidentale
Cap. I Orientalismul oficial 
Cap. II Stiinta religiilor 
Cap. III Teosofismul 
Cap. IV Vedanta occidentalizata
Cap. V Ultime observatii
Concluzie