Ion Gheorghe Duca a fost un mare om politic, presedinte al PNL si teoretician de elita al liberalismului romanesc, ca „ucenic” al scolii politice a lui Ionel Bratianu. Lucrarea celor doi istorici, Alexandru Cristian si Eugen Stanescu, prezinta detaliat personalitatea remarcabila a celui care „a trait din plin istoria tarii din cele trei decenii ale inceputului de secol” in sapte capitole, fiecare in parte relevant pentru a contura intregul: Ion Gheorghe Duca – patriot si om politic; Imagini de oameni politici si de idei politice in opera lui Ion Gheorghe Duca; Filosofia politica a lui Ion Gheorghe Duca; Ion Gheorghe Duca – un eseist stralucit; Ion Gheorghe Duca – orator stralucit; Ion Gheorghe Duca – in slujba tarii; Crima politica sau asasinat miselesc – tragicul si timpuriul sfarsit al lui Ion Gheorghe Duca. Ultimele pagini ale cartii include „Lista durerii”, dedicata memoriei liberalilor care au fost „hartuiti, infierati, haituiti, batuti, torturati, maltratati, umiliti, asasinati in temnitele, in lagarele de munca fortata, in beciurile regimului stalinist din Romania, instaurat in anul 1948, dupa abdicarea Regelui Mihai I”. Inca din primele pagini, cartea include fotografii donate autorilor de omul politic Mircea Ionescu Quintus, presedinte al PNL intre 1993 si 2001.

Ion Gheorghe Duca (1879-1933), jurist, om politic, ucenic al „scolii politice” a lui Ionel Bratianu, a devenit treptat cel mai apropiat colaborator al acestuia, fruntasul liberal pregatindu-l din vreme sa preia fraiele Partidului Liberal. Duca a avut o ascensiune politica fulminanta, devenind deputat, ministru, presedinte al PNL si presedinte al Consiliului de Ministri. A fost unul dintre teoreticienii de elita ai liberalismului romanesc, sintetizand in numeroase lucrari si discursuri principiile doctrinei liberale in perioada interbelica.

Si-a mentinut atitudinea consecventa impotriva restauratiei carliste, insa situatia grea electorala in care se afla partidul sau, l-a determinat pe Duca sa faca numeroase concesii si sa accepte colaborarea cu seful statului. Conceptia politica a sa l-a indemnat sa lupte impotriva miscarilor extremiste si anarhice, iar inalta moralitate l-a indemnat sa critice vehement derapajul politic al regelui spre autoritarism. Acest fapt i-a adus, in cele din urma, sfarsitul tragic, fiind ucis de un comando legionar pe peronul garii din Sinaia.

Pentru urmasii sai politici, I. Gh. Duca a fost un exemplu de o probitate uriasa. Infierat de catre unii istorici datorita deciziei de a scoate in afara legii Garda de Fier, acesta a luat decizia pentru a instaura ordinea si armonia sociala. S-a sacrificat pe sine, stiind ca se expune unui pericol groaznic. Frica de moarte a fost mai mica decat frica de a-si trada tara si neamul.

Ion Gheorghe Duca este un om politic care a aparut pe scena politica interbelica ca o improbabilitate mare a politicii, un om modest, patriot si neinteresat de inavutire si parvenire. Duca este un model de sacrificiu uman si politic rar intalnit in istoria noastra.

Autori: Alexandru Cristian si Eugen Stanescu