Lucrarea Istoria Universitatii „Politehnica” din Bucuresti constituie o expunere a fazelor prin care a trecut invatamantul de inginerie din Tara Romaneasca, Principatele Unite si Romania intregita, la Bucuresti. Se remarca in mod obiectiv progresele pe care le-a obtinut acest invatamant, regresele temporale prin care a trecut, precum si munca depusa de inaintasii nostri pentru ca tara lor sa prospere, dispunand de o miscare tehnica si economica de care avea absoluta nevoie pentru a se dezvolta. Este o lucrare necesara care prezinta pentru prima data intr-un mod coerent si complet istoria uneia dintre cele mai prestigioase institutii de invatamant din tara noastra.

Editia include peste 150 de fotografii reprezentative pentru Istoria Universitatii „Politehnica” din Bucuresti. Dintre aspectele abordate in carte mentionam: Inceputurile invatamantului de inginerie in limba romana la Academia Domneasca de la Manastirea „Sfantul Sava” din Bucuresti – izvorul invatamantului superior tehnic din Universitatea „Politehnica” din Bucuresti, consolidarea invatamantului tehnic romanesc prin trecerea la invatamantul superior de ingineri. „Scoala Nationala de Poduri si Sosele” – institutie de invatamant superior tehnic de nivel European, Scoala Politehnica din Bucuresti – universitate europeana, Politehnica din Bucuresti – continuatoare a Scolii Politehnice din Bucuresti, Institutul Politehnic din Bucuresti. Inceputul declinului, Universitatea „Politehnica” din Bucuresti – continuatoarea fidela a Institutului Politehnic din Bucuresti.

„Dincolo de prezentarea unui volum impresionant de date istorice rezultate in urma unei documentari extensive, lucrarea se caracterizeaza printr-o puternica amprenta personala a autorilor, evidentiata cel putin in urmatoarele trei aspecte: (i) corelarea dezvoltarii invatamantului de inginerie cu etapele istorice ale dezvoltarii economice, sociale si politice a Romaniei, (ii) imbinarea specificului national cu influenta scolilor de inginerie din tarile dezvoltate ale Europei Occidentale (in special inainte de anul 1947) si URSS (in perioada comunista) si (iii) o analiza critica (…) a etapei actuale de dezvoltare, caracterizata prin „lupta” dintre necesitatea de adaptare la un invatamant de inginerie modern si atitudinile „inertiale” specifice sistemului centralizat izolat, in care Romania a trait 45 de ani.

Lucrarea abunda in informatii valoroase, inclusiv pentru cei care organizeaza astazi invatamantul in Politehnica, cum sunt Planurile de invatamant, structura si titularii cursurilor si aplicatiilor si impletirea naturala dintre pozitiile didactice si cele de coordonare a activitatilor industriale care caracteriza corpul profesoral al Politehnicii in perioadele de maxima inflorire. O alta constanta a lucrarii este detalierea corelatiei dintre sistemul politic din Romania si corpul profesoral al Politehnicii, fiind o referinta unica in aceasta directie. In lumina celor spuse de marele carturar Nicolae Iorga, putem considera lucrarea Profesorilor Ioan M. Popescu si Ioan Gr. Dumitrache ca o adevarata «faclie» aflata la dispozitia celor care decid soarta invatamantului de inginerie din Romania de astazi pentru a «lumina calea viitorului».”

Gheorghe Catalin, Departamentul de Fizica, Universitatea „Politehnica” din Bucuresti