Descriere - Lucretiu Patrascanu. Moartea unui lider comunist
Născut în 1900, într-o familie cu rădăcini aristocratice din estul României, Lucreţiu Pătrăşcanu a fost unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România. Licenţiat în drept şi doctor în ştiinţe economice al Universităţii din Leipzig, Pătrăşcanu era o figură rară printre puţinii comunişti din România. A fost reprezentant al ilegaliştilor români la Comintern şi în alianţa politică ce a declarat scoaterea ţării din alianţa hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deţinut portofoliul Justiţiei, fiind strivit tocmai de roţile morii pe care-o pusese în funcţiune.
În contextul proceselor staliniste postbelice, organizate sub laitmotivul conspiraţiei imperialiste împotriva comunismului, primul lider comunist dispărut din viaţa publică a „ţărilor frăţeşti“ a fost românul Lucreţiu Pătrăşcanu (aprilie 1948). Deşi sentinţele s-au pronunţat după moartea lui Stalin (aprilie 1954), cazul Pătrăşcanu deţine recordul celui mai lung proces politic din istoria comunismului mondial. Prin torturi de iad, cei peste o sută de anchetaţi au fost forţaţi să scrie declaraţii mincinoase soldate cu două sentinţe de execuţie, trei condamnări pe viaţă, iar pentru alţi 23 de acuzaţi s-au pronunţat pedepse ce depăşesc o sută de ani de închisoare. Spre deosebire de alţi protagonişti ai proceselor staliniste, Pătrăşcanu a refuzat să devină „zdreanţa omenească“ scontată de creatorii acestor mecanisme ucigaşe, menite să insufle credinţa în atotputernicia şi infailibilitatea partidului comunist.
Pentru a reconstitui cazul Pătrăşcanu şi manipulările succesive prin care a fost utilizat în rescrierea istoriei în funcţie de interesele fiecărei etape a regimului, Lavinia Betea a parcurs peste 70 000 pagini de arhive, o bogată literatură de specialitate şi a intervievat ea însăşi foşti lideri comunişti, foste victime, foşti anchetatori. Cazul Pătrăşcanu devine astfel o grilă de decodare şi de semnificare a totalitarismului de tip comunist şi a particularităţilor acestuia în România.
Prima ediţie a acestei cărţi, apărută în 2001, la Editura Humanitas, a fost reactualizată în ediţia a II-a şi în cea actuală cu informaţii datorate punerii în circuitul public a unor noi documente de arhivă şi a unor noi rezultate ale cercetării istoriografice. Ea este din punct de vedere ştiinţific o lucrare unică - complexul dosar istoric al anchetei, al procesului şi al reabilitării lui Pătrăşcanu fiind tratat în viziune psihosociologică -, iar din punct de vedere stilistic, o capodoperă a istoriografiei româneşti. Mai palpitantă decât lectura unui roman, istoria lui Lucreţiu Pătrăşcanu este o tragică şi adevărată poveste despre viaţă şi moarte în vremuri de „fractură“ a istoriei şi cu ingredientele unui policier de succes: spionaj, conspiraţii, trădări, combinaţii, agenţi dubli, misiuni provocatoare şi dramatice răsturnări de situaţii.
Lucreţiu Pătrăşcanu. Moartea unui lider comunist a fost distinsă cu premiul Academiei Române pentru istorie (2003).
Lavinia Betea este absolventă a Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia Filozofie-Istorie şi doctor în psihologie la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Actualmente, este profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, şefa departamentului Istorie Recentă la Adevărul Holding şi redactor-şef al Revistei Internaţionale de Psihologie Politică Societală.
APARIȚII EDITORIALE: Poveşti din Cartierul Primăverii, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2010; 21 august 1968 - Apoteoza lui Ceauşescu (coord.), Editura Polirom, Iaşi, 2009; Psihologia politică - o disciplină societală (coord. Lavinia Betea, Alexandre Dorna), Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2008; Partea lor de adevăr, Editura Compania, Bucureşti, 2008; Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2007; Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei, Editura Compania, Bucureşti, 2006; Mentalităţi şi remanenţe comuniste, Editura Nemira, Bucureşti, 2005; Linul balans al memoriei, Editura Fundaţiei Culturale „Ioan Slavici“, Arad, 2002; Lucreţiu Pătrăşcanu. Moartea unui lider comunist, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001; Premiul Academiei Române, 2003; ediţia a II-a, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2005; Psihologie politică. Individ, lider, mulţime în regimul comunist, Editura Polirom, Iaşi, 2001; ediţia a II-a, Editura Concordia, Arad, 2007; ediţia a III-a, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, 2009; Convorbiri neterminate. Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Editura Polirom, Iaşi, 2001; prefaţă, selecţie a textelor şi note la cartea lui Paul Sfetcu 13 ani în anticamera lui Dej, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000; Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu, Editura Evenimentul Românesc, Bucureşti, 1997; Maurer şi lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României, Editura Fundaţiei „Ioan Slavici“, Arad, 1995; ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârşitul libertăţii, Editura Mirton, Timişoara, 1993.
