Editie ingrijita, studiu introductiv si nota asupra editiei de Ioan Bolovan.

Proiect editorial aparut la 150 de ani de la trecerea la cele vesnice a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820, Barlad – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) sub egida Academiei Romane, Centrului de Studii Transilvane, Institutului de Istorie „George Baritiu”, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Fundatiei „Transilvania Leaders” si Fundatiei „Lapedatu”.

Pe coperta: Misu Popp, Portretul lui Alexandru Ioan Cuza, ulei pe panza, Muzeul de Arta din Brasov.

Colectia Istorie contemporana este coordonata de Prof. univ. dr. Vasile Puscas.

Aceasta este, de altfel, insemnatatea, marea insemnatate a domniei lui Cuza Voda in evolutia  istorica a Statului roman: tot ce s-a dobandit intre 1859 si 1866, ca mari realizari politice si nationale, s-a dobandit si prin personalitatea Domnitorului. ?ara a vazut-o si a inteles-o si de aceea, inca in viata fiind, Cuza Voda a intrat in domeniul legendei, iar dupa moartea sa, care a fost un adevarat doliu national, el a intrat pentru toate timpurile in istoria neamului, ca Domn al Unirii si al Marilor Reforme. (ALEXANDRU LAPEDATU)

Demersul nostru restitutiv se doreste, pe de o parte, o readucere in actualitate a unor studii temeinice semnate de Alexandru Lapedatu, pe de alta parte, un omagiu pe care Transilvania il aduce memoriei Domnului Unirii. Intr-o lume in care predomina tendinta de dezintegrare statala, de contestare a ordinii geopolitice existente, in care solidaritatile sunt fie distorsionate prin manipulare subtila, fie inlocuite de individualisme mascate sub lozinca regionalismului si izolarii, recursul la modelele unificatoare si coagulatoare de energii pozitive din trecutul nostru nu foarte indepartat poate constitui un refugiu potrivit pentru toti cei care mai cred in existenta si valorile statului national. In acest context, abordarea de catre un istoric ardelean precum Alexandru Lapedatu a atator teme de istorie a romanilor din spatiul extracarpatic devine cu adevarat exemplara si demna de a fi pilduitoare pentru nevoia de solidarizare din prezent si mai ales din viitor. (IOAN BOLOVAN)

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a crezut in idealul unitatii nationale a romanilor si a actionat astfel incat acesta sa devina proiectul realizabil al natiunii romane din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Unirea Principatelor Romane (1859), sub sceptrul Domnului Cuza, a fost actul de vointa si demnitate nationala, care a avut un efect covarsitor asupra miscarii nationale a romanilor din provinciile aflate sub stapanire straina. De aceea, toti romanii l-au considerat pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza drept un Parinte fondator al Romaniei moderne, care a dat sens si directie catre obiectivul desavarsirii unitatii nationale si statale romanesti. Astfel se explica si studiile istorice dedicate lui Cuza si Unirii Principatelor de catre intemeietorul Institutului de Istorie Nationala de la Universitatea din Cluj, profesorul Alexandru Lapedatu. Iar o recitire a acestora ar merita sa aiba si rostul de a ne readuce respectul cuvenit pentru istoria noastra nationala care, prin efortul liderilor patrioti, s-a sincronizat mereu cu istoria europeana si cea universala. (VASILE PU?CA?)

Cuprins

Studiu introductiv de Ioan Bolovan

Nota asupra editiei   

Viata politica interna a Principatelor Unite sub Alexandru Ioan Cuza (1859–1866)       

Intre Cuza Voda si Costache Negri

Austria si lovitura de stat de la 2/14 mai 1864

Austria si reforma agrara din 1864

In chestiunea dizgratierii lui M. Kogalniceanu de catre Cuza Voda

Preludiile caderii lui Cuza Voda

11 februarie 1866 in perspectiva istorica a trei sferturi de veac

Bibliografie selectiva

Indice de nume proprii si nume comune