Ce-i face pe slavi „altfel”? In jurul acestei intrebari s-au purtat multe discutii, cel mai adesea cu diverse nuante politice. Cum istoria slavilor interfereaza, de aproape un mileniu si jumatate, cu istoria romanilor, este inevitabil ca, pentru romani, modul cum privim si cum analizam istoria slavilor sa aiba o conotatie aparte. Este foarte raspandita ideea ca romana ar fi avut o importanta, daca nu chiar masiva, influenta slava. Influenta slava este clara in cazul culturii si limbii romane, dar a fost oare asa de mare ori chiar „masiva”, cum apare frecvent? Analiza trebuie sa fie mult mai nuantata decat apare adesea. Vom incerca sa detaliem aceste afirmatii pe care, de altfel, le-am abordat in diverse studii publicate in ultimii ani.

Sorin Paliga

Raman totusi neclintit pe pozitii: slavii au aparut in secolul al VI-lea (nu mai devreme), ca rezultat direct al contactelor lor cu Imperiul (nu ca urmare a unei migratii), o importanta compo¬nenta a carora a fost inventia (adica descoperirea, recunoasterea) si etichetarea lor de catre autorii bizantini. Ma grabesc sa adaug ca exista in momentul de fata o ciudata contradictie intre remarcabila dezvoltare in America a studiilor despre etnogeneza si agnosticismul funciar al arheologilor si istoricilor europeni privitor la aceasta tema. Revendicand optimismul celei dintai directii de cercetare, doresc sa ridic dinaintea celei de a doua problema acumularii rapide a unei mase uriase de material, pe care nici arheologii, nici istoricii sau lingvistii nu o (mai) pot ignora. Cartea de fata nu este deci un semnal de alarma, ci un sincer indemn la lucru.