„Privind viata lui Ion D. Sirbu in oglinzi paralele (confesiunile autorului, dosarele de la CNSAS, istoria Cercului Literar de la Sibiu, viata culturala in ceausism, fenomenul exilului romanesc etc.), Clara Mares a descoperit o multime de conexiuni inedite, multe dintre ele surprinzatoare, care o vor fi ajutat sa ajunga cumva, nu spun vorba mare, la adevar. ?i oare n-a fost Ion D. Sirbu unul dintre acei intelectuali (rara avis!) pentru care adevarul exista? Inclin sa cred ca, de n-ar fi fost asa, nici cartea de fata nu s-ar mai fi scris vreodata.” (Antonio Patras)

„Superb documentata, nascuta dintr-o mare dragoste intelectuala, cartea Clarei Mares vine sa intregeasca luminos imaginea noastra despre conditia intelectualului antitotalitar in regimul comunist. Dramaturg remarcabil, eseist cu impresionante intuitii metafizice, memorialist si romancier de inalta clasa, autor al unor pagini de neuitat despre libertate si sclavie in secolul lagarelor de concentrare si al tribunilor sociopati, I.D. Sirbu a fost un apropiat al scriitorilor din Cercul Literar de la Sibiu, a fost chiar unul dintre fondatorii acestui nucleu lovinescian, decis sa apere valorile esteticului si ale Ratiunii la ceasul anexarii culturii de catre dictatura.” (Vladimir Tismaneanu)

„Pus in fata (non-)optiunii comuniste, Ion D. Sirbu va alege intotdeauna calea morala, chiar daca aceea il va costa cel mai scump. In 1949 prefera sa paraseasca invatamantul universitar decat sa isi tradeze profesorii, in 1957 alege adevarul si cinstea in locul unei detentii lejere sau al tradarii, in 1963 prefera mina pactului cu diavolul, iar in anii ’80 alege sertarul in fata perspectivei de a-si vedea masacrate textele. In mod ciclic, viata il pune pe Sirbu sa opteze. Cu consecventa, el face mereu alegerea onesta. In fiecare situatie-limita, revine la suprafata fiul cinstitului miner Ion Sirbu, discipolul poetului Lucian Blaga. Din nenumaratele calitati pe care le-a posedat Ion D. Sirbu, inflexibilitatea morala i-a fost cea mai solicitata de «secolul bestial» pe care l-a traversat.” (Clara Mares)