Descriere

Teza care sta la baza acestor prelegeri, este aceea ca adevarata educatie trebuie sa se intemeieze pe cunoasterea fiintei umane in ansamblul ei si ca o astfel de cunoastere nu poate fi obtinuta fara iubire. Pe aceasta baza, Steiner prezinta intelegerea sa asupra fiecarui aspect al dezvoltarii copilului – corporal, psihologic si spiritual. In acelasi timp, el arata ca, pentru a se dovedi demni de chemarea lor, profesorii trebuie sa inceapa un proces de dezvoltare interioara. In viziunea lui Steiner, fiintele umane sunt cele care dau valoare si sens lumii. Cu toate acestea, educatia moderna submineaza treptat acest sens. Prelegerile de fata demonstreaza ca educatia poate vindeca aceasta lipsa de sens si poate restabili sensul omenirii in lume. Steiner discuta, de asemenea, despre functionarea practica, de zi cu zi, a scolii. El vorbeste despre stilurile de predare, despre conferintele profesorilor, despre intalnirile dintre parinti si profesori si despre modul in care educatia Waldorf este legata de miscarea antroposofica. Aceasta carte, servind ca o buna introducere in conceptia lui Steiner cu privire la educatie, reprezinta, de asemenea, rodul a patru ani de experienta in scoala Waldorf.