Aplicarea creatoare de cãtre Jung a experimentelor de asociatie a constituit o parte a investigatiei de pionierat efectuate la inceputul acestui secol la Burghölzli din Zürich, sub egida riguroasã a lui Eugen Bleuler. Cercetãrile lui Freud, desi cunoscute pe atunci, dar incã recunoscute cu greu, au fost avute in vedere in mod evident de cãtre Jung cand a examinat comportamentul aparent derutant al asociatiilor.

In loc sã-l dea la o parte si sã-l priveascã drept o simplã abatere sau ca pe „o lipsã de reactie", el a aplicat asupra acestui comportament metoda interpretãrii si a formulat „teoria complexelor". Astfel a salvat metoda asociatiilor de „pedanteria stiintificã… si i-a redat vitalitatea si interesul pentru viata realã". Studiile din acest volum au reprezentat la vremea lor un progres revolutionar in folosirea tehnicilor experimentale.

„In 1903 am recitit Interpretarea viselor a lui Freud. Ceea ce ma interesa inainte de toate era utilizarea conceptului de «mecanism de refulare». Intalnisem frecvent refularile in experimentele mele cu asociatiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacientii fie nu gaseau niciun raspuns asociativ, fie mi-l dadeau dupa un timp de reactie considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea cand cuvantul-stimul atingea o durere sufleteasca sau un conflict psihic, de care pacientii nu erau constienti." - C.G. Jung, Amintiri, vise, reflectii

„Experimentul asociatiilor ne arata complexele ideatice ale pacientului. In multe cazuri, acesta incearca, pe orice cai, sa nege existenta complexului sau macar sa o minimalizeze. Intrucat, din punct de vedere terapeutic este important sa-l determinam pe pacient sa se autocunoasca, sa-si cunoasca propriile complexe, trebuie sa tinem cont de aceasta circumstanta si, prin urmare, sa procedam cu prudenta si tact." - C.G. Jung, Cercetari experimentale

CUPRINS

Prefata ingrijitorilor editiei germane
I. STUDII DE DIAGNOSTIC AL ASOCIATIILOR

I. CERCETARI EXPERIMENTALE REFERITOARE LA ASOCIATIILE OAMENILOR SANATOSI. In colaborare cu Franz Riklin
II. ANALIZA ASOCIATIILOR UNUI EPILEPTIC
III. DESPRE COMPORTAMENTUL TIMPILOR DE REACTIE IN EXPERIMENTUL ASOCIATIILOR
IV. OBSERVATII EXPERIMENTALE ASUPRA FACULTATII MEMORIE
V. PSIHANALIZA SI EXPERIMENTUL ASOCIATIILOR
VI. DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STARII DE FAPT"
VII. ASOCIATIA, VISUL SI SIMPTOMUL ISTERIC
VIII. SEMNIFICATIA PSIHOPATOLOGICA A EXPERIMENTULUI ASOCIATIILOR
IX. DESPRE PERTURBARILE DE REPRODUCERE IN EXPERIMENTUL ASOCIATIILOR
X. METODA ASOCIATIILOR
XI. CONSTELATIA FAMILIALA

II. CERCETARI PSIHOFIZICE
XII. DESPRE EFECTELE PSIHOFIZICE SECUNDARE IN EXPERIMENTUL ASOCIATIILOR
XIII. CERCETARI PSIHOFIZICE CU GALVANOMETRUL SI PNEUMOGRAFUL LA OAMENII NORMALI SI LA BOLNAVII PSIHIC. De Frederick Peterson si C.G. Jung
XIV. ALTE CERCETARI DESPRE FENOMENUL GALVANIC, DESPRE PNEUMOGRAFE SI RESPIRATIE LA OAMENII NORMALI SI LA BOLNAVII PSIHIC. De Charles Ricksher si C.G. Jung

III. APENDICE
XV. DATE STATISTICE DESPRE RECRUTARE
XVI. NOI ASPECTE DE PSIHOLOGIE JUDICIARA. O contributie la metoda diagnosticului psihologic al „starii de fapt
XVII. METODELE DE CERCETARE PSIHOLOGICA UTILIZATE LA CLINICA DE PSIHIATRIE DIN ZÜRICH
XVIII. O SCURTA PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TEORIEI COMPLEXELOR
XIX. DESPRE DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STARII DE FAPT". Experimentul dovedirii „starii de fapt" din procesul Näf de la Curtea cu juri
ANEXA Bibliografie
Indice de nume
Indice de termeni