Puterea de predictie a inventarelor de personalitate a fost mult timp un subiect controversat pe taramul psihologiei industrial -  organizationale. Itemii generali, cross-situationali, s-au dovedit adesea ca fiind limitati pentru a prezice performanta in munca. De aceea, abordare contextuala a personalitatii a determinat o schimbare de paradigma la nivel teoretic si practic. Utilizarea itemilor contextualizati asociaza tot mai multe evidente empirice si, totodata, un puternic fundament stiintific. In cartea de fata, autorul aduce noi clarificarii metodei contextualizarii sau efectul cadrului de referinta, argumentand ca experienta in context si modul de administrare al itemilor sunt variabile care nu trebuie ignorate.

Cartea este structurata in jurul inventarelor de personalitate, ajutand cititorul sa inteleaga si sa se familiarizeze cu problematica acestora. Abordarea este complexa, autorul discutand teoria in care inventarele de personalitate se fundamenteaza, subliniind totodata principalul model uzitat. Intr-o nota obiectiva, autorul arata ca exista o serie de dificultati, de natura diferita, care contribuie deseori la o intelegere deficitara a validitatii predictive a inventarelor de personalitate.

Autorul faciliteaza intelegerea cititorului cu privire la efectul cadrului de referinta („Frame-of-Reference” Effect, FOR) sau metoda contextualizarii inventarelor de personalitate, prezentand asumptiile de baza si mecanismul prin care opereaza, precum si evidente empirice privitoare la imbunatatirea validitatii predictive. Contributia personala a autorului ne arata ca este mai putin potrivit a utiliza contextualizarea in cazul persoanelor fara experienta in context, precum tinerii absolventi. Pentru a demonstra acest fapt, autorul adopta o abordare structurala a personalitatii. De asemenea, autorul introduce o problema metodologica si argumenteaza ca un nou mod de administrare a itemilor generali si contextualizati, simultan sau „in oglinda”, determina o validitate predictiva mai inalta, fara a creste riscul crearii unui artefact.

Cartea este scrisa intr-o maniera accesibila, fiind utila tuturor celor interesati de predictia performantei in munca sau care lucreaza in domeniul selectiei personalului. La nivel teoretic, lucrarea sprijina atat abordarea interactionista, cat si abordarea structurala in conceptualizarea personalitatii. La nivel practic, metoda propusa este la indemana si poate fi implementata facil in procedurile de lucru. Dat fiind faptul ca inventarele de personalitate sunt utilizate frecvent in practica selectiei de personal si ca metoda contextualizarii are un puternic fundament stiintific, cartea reprezinta un pas inainte spre unificarea practicii si cercetarii academice.

Prof. univ. dr. Eugen Avram
Departamentul de Psihologie,
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei,
Universitatea din Bucuresti