Pe masura ce isi construieste puntea catre inconstient, figura feminina centrala a basmelor, domnita, parcurge un labirint complicat de relatii interioare si exterioare. Confruntarea ei cu animusul are loc sub multiple forme: un tata devorator si incestuos, mirele demonic, printul frumos, o mama androgina, un turn rece si intunecat sau conflictul cu mama vitrega malefica. Pericolele si capcanele pandesc in timp ce constientul feminin se lupta sa realizeze o legatura cu inconstientul masculin. Domnita este femininul nedezvoltat, iar fructul promis al luptei sale cu animusul este coniunctio. 

Volumul al III-lea al Operelor Complete reprezinta o capodopera de eruditie transculturala combinata cu insight psihologic patrunzator, dar si un tratat impresionant de clarificator. Cu perspicacitatea si meticulozitatea ei obisnuita, von Franz culege nenumarate motive de basm pentru a revela multiplele fatete ale aventurii domnitei.

Marie-Louise von Franz (1915–1998) a urmat cursurile Universitatii din Zürich, participand in acelasi timp la conferintele sustinute de C.G. Jung la ETH. La mai putin de un deceniu de la intalnirea cu Jung, von Franz si-a luat doctoratul in filologie clasica si a inceput sa-si desfasoare activitatea in domeniul psihanalizei. A devenit analista jungiana si specialista in interpretarea manuscriselor alchimice, numarandu-se printre cei mai importanti discipoli si colaboratori ai lui C.G. Jung. A publicat peste 25 de carti, multe dintre ele dedicate interpretarii basmelor, si a avut un rol important in fondarea Institutului C.G. Jung din Zürich.

La Editura Trei au mai aparut: Interpretarea basmelor, Opere complete vol. I, Simboluri arhetipale in basme. Profanul si magicul si Opere complete vol. II, Simboluri arhetipale in basme. Calatoria eroului.

 „Asa cum figura animei ocupa o pozitie centrala in cadrul psihicului masculin si poate chiar sa preia imaginea principala a unui intreg basm, gasim ca paralela, mai ales in povestile care ilustreaza probleme specifice pentru psihicul feminin, o figura masculina pe care Jung a numit‑o animus. Aceasta imagine arhetipala ar putea fi descrisa ca acumularea tuturor experientelor femeii cu barbatul, ba chiar mai mult, include experiente care nu sunt traite in lumea exterioara, ci in componenta masculina interioara a psihicului feminin. Animus este un simbol si o forta motorie a vietii spirituale.”

Marie-Louise von Franz