Lucrarea propusa spre lectura, intitulata „Elitele politice si functionarea democratiei in Romania”, poate fi cu usurinta incadrata in corpul de contributii aferent cercetarii comparate a elitelor politice avand ca baza o cercetare organizata pe o dimensiune teoretica si o dimensiune de cercetare aplicata. Acest lucru poate fi sustinut prin intermediul a doua cercetari sociologice pe care le-am construit si desfasurat in Parlamentul Romaniei in doua momente cronologice si politice diferite. Aceste cercetari au pornit din dorinta noastra de a investiga daca si in ce mod schimba sistemul electoral structura Parlamentului Romaniei.

Cu alte cuvinte, am vrut sa testam empiric daca exista diferente la nivel de structura a Parlamentului si de perceptii ale parlamentarilor fata de democratie si valorile acesteia, in functie de un sistem de vot sau altul. Astfel, am hotarat sa utilizam o metoda de cercetare cantitativa, un chestionar, pe care l-am aplicat parlamentarilor din doua mandate diferite ca timp si ca mod de constituire. Prin momente cronologice diferite intelegem perioadele de timp in care s-au derulat cele doua cercetari – prima dintre ele a avut loc in octombrie 2008, iar a doua in noiembrie 2009.

Momentele politice diferite ale acestor cercetari sociologice sunt justificate de prezenta a doua tipuri diferite de vot – in prima cercetare, elitele politice investigate faceau parte dintr-un parlament constituit prin vot pe liste, iar in a doua cercetare, elitele parlamentare au fost recrutate prin vot uninominal. Aceasta lucrare este una care inoveaza teoria elitelor asa cum a fost ea configurata de scoala de gandire central si est europeana prin faptul ca cerceteaza modul in care schimbarea sistemului electoral influenteaza structurarea elitelor parlamentare. Noutatea acestei lucrari este demonstrata de gradul de analiza empirica pe care il propune, celelalte cercetari comparate ale elitelor parlamentare efectuate in interiorul scolii de gandire central si est europene oprindu-se doar asupra aspectelor legate de apartenenta politica a elitelor la un partid sau altul. Lucrarea de fata, in schimb, duce mai departe ideea de cercetare comparata a elitelor parlamentare, raportandu-se la sistemul de vot ca element ce determina o anumita structura a parlamentului.