Descriere - Fapte si impresii zilnice

"Nu urmăresc, vă asigur, să lovesc ?n credinţă sau să p?ngăresc idealul vreunui partid politic, oricare ar fi el. Pentru ceea ce lupt şi voi lupta c?t puterile ?mi vor permite e ca organizaţiunea politică şi socială a Statului nostru să fie aceea care corespunde intereselor şi tradiţiilor noastre, voinţei libere a poporului rom?nesc, iar nu aceea pe care voieşte să ni-o impună o m?nă de oameni, care servesc interesele vrăşmaşilor ţării, sau care voiesc să realizeze vedeniile utopice ale iluminaţilor lumii. Am aşteptat veacuri ?ntregi pentru ca păm?ntul acesta rom?nesc, ?mbucătăţit de vitregia soartei, să-l vedem ?ntregit şi să-l dăm rodniciei braţelor rom?neşti muncitoare; am aşteptat veacuri ?ntregi, ?ntreţin?nd sc?nteia vie a sentimentului naţional ?n sufletul poporului nostru, pentru ca să trăim ceasul m?ntuirii de azi. Nu vom pustii ?ntr-o singură zi şi păm?ntul şi sufletele noastre, pentru a le da pradă experienţelor sociale şi politice ale acelora care au dovedit că pot distruge fără a putea clădi ceva.
Domnilor, oricare ar fi credinţele grupurilor care compun Parlamentul, sunt trei idei de care aproape unanimitatea acestei Adunări este legată: ideea naţională, ideea monarhiei constituţionale şi ideea evoluţiunii democratice.”
Gheorghe Gh. M?rzescu
(Cuv?ntare ?n Adunarea Deputaţilor, 11 februarie 1920)

Gheorghe Gh. M?rzescu (1876–1926) a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Liberal din primele decenii ale veacului trecut. Era fiul unui alt cunoscut om politic liberal din a doua jumătate a secolului XIX, Gh. (Ghiţă) M?rzescu (1834–1901), profesor universitar de drept civil la Iaşi, de două ori ministru al Cultelor (1869–1870, 1896–1897). După studii de drept la Iaşi, Bucureşti şi Paris, Gh.Gh. M?rzescu a intrat de timpuriu ?n politică. ?n 1896, a fost numit şef de cabinet la ministerul condus de tatăl său. A ocupat diferite funcţii ?n Iaşii natali, printre care şi aceea de primar al oraşului. La 11 decembrie 1916, c?nd ?ncepuse greul refugiului autorităţilor rom?ne ?n capitala Moldovei, ?n urma ocupării Bucureştilor şi a unei bune părţi din Regatul de atunci de trupele Puterilor Centrale, Gh.Gh. M?rzescu a intrat ?n guvernul condus de I.I.C. Brătianu, fiind numit ministru al Agriculturii şi Domeniilor. După război, a mai primit şi alte portofolii ?n cabinetele liberale: Interne (1918–1919), Muncă şi Ocrotiri Sociale (1922–1923), Justiţie (1923–1926). ?n 1924, ca ministru de Justiţie, a dat mai multe legi prin care se interziceau activităţile subversive ale unor persoane şi organizaţii, se reglementa dob?ndirea cetăţeniei rom?ne, precum şi o lege pentru reprimarea infracţiunilor contra liniştii publice, conform căreia delictele politice erau socotite infracţiuni de drept comun. Legiuirile sale au scos ?n afara legalităţii Partidul Comunist din Rom?nia. Moştenirea M?rzeştilor s-a risipit ?n greul timpului. Au mai scăpat c?teva caiete cu ?nsemnări ale lui Gh.Gh. M?rzescu din 1917–1918, din perioada ministeriatului, şi alte c?teva pagini de evocări din anii copilăriei şi adolescenţei. Ample selecţii au fost publicate, pentru prima dată, ?n Magazin istoric, nr. 10–12/1991, 1–2/1992.
Reunite acum ?n volum, ?nsemnările lui Gh.Gh. M?rzescu ne relevă un memorialist ?nzestrat cu harul narativ. Mărturiile sale se ?nscriu ?ntre sursele de primă informaţie privind frăm?ntaţii ani premergători ai Marii Uniri din 1918.

Anul apariţiei: 2004
Nr. pagini: 408 / Format: 13 x 20 cm, broşat
Coperta: Dan Stanciu
ISBN: 973-669-069-5