Sănătatea creierului începe astăzi 

     "Nu putem cumpăra timp, dar putem influența felul în care îl trăim...

     Cum vrem să arate viața noastră la 70, 80 sau 90 de ani? Nu doar în termeni de speranță sau noroc, ci și de alegeri. Pentru că sănătatea de atunci nu începe atunci, ci acum, prin deciziile aparent mici pe care le luăm în fiecare zi.

     La una dintre conferințele despre sănătatea creierului la care am participat recent, un vorbitor a formulat o idee care mi-a rămas în minte: dacă am reuși să încetinim îmbătrânirea, am putea salva vieți. Nu pentru că am deveni nemuritori, ci pentru că multe dintre bolile asociate vârstei sunt legate de procesele biologice ale îmbătrânirii.

     Dincolo de cercetare, suplimente și promisiuni futuriste, întrebarea importantă rămâne însă una simplă: cum vrem să trăim peste câteva decenii?

Iluzia că avem timp

     Ca psihoterapeut, observ adesea același paradox: oamenii își sacrifică somnul, amână mișcarea, mănâncă pe fugă și își spun că vor avea grijă de sănătate „mai târziu”.

     Încă un episod, încă o oră de lucru, încă puțin timp pentru mine. Câștigăm câteva ore astăzi, dar rareori ne întrebăm care poate fi costul peste zece sau douăzeci de ani.

     Majoritatea dintre noi știm deja că somnul, mișcarea și alimentația contează, că alcoolul poate afecta organismul și că stresul cronic ne consumă. Problema apare între ceea ce știm și ceea ce facem.

     Psihologii vorbesc despre „decalajul dintre intenție și comportament”. Creierul favorizează adesea recompensa imediată, iar beneficiile îndepărtate par mai puțin importante. Tocmai de aceea sănătatea se construiește din lucrurile mici pe care alegem să le repetăm.

Cât de mult valorează creierul tău?

     La conferință a fost pusă o întrebare simplă: dacă ai avea un cal de curse care valorează un milion de euro, l-ai hrăni cu junk food și i-ai da alcool în loc de apă?

     Probabil că nu. Ai avea grijă de alimentația, odihna, mișcarea și recuperarea lui, pentru că ai ști că performanța depinde de modul în care este îngrijit.

     Creierul nostru este cel mai complex și valoros organ pe care îl avem. El influențează modul în care gândim, iubim, muncim, luăm decizii și îmbătrânim.

     A mânca dezechilibrat, a dormi prea puțin și a face rar mișcare nu sunt recompense pentru o zi grea. Pot deveni costuri pe care le plătim mai târziu.

Somnul, fundația pe care se construiește totul

     Somnul este unul dintre cele mai subestimate elemente ale sănătății. Când dormim bine, gestionăm mai ușor emoțiile, ne concentrăm mai bine, avem mai multă energie și tindem să luăm decizii mai sănătoase.

     În timpul somnului au loc procese importante de regenerare, consolidare a memoriei și eliminare a unor substanțe acumulate în creier pe parcursul zilei.

     Alcoolul poate crea senzația că ne ajută să adormim, dar poate fragmenta somnul și afecta etapele profunde și REM. Putem dormi multe ore și totuși să nu ne trezim cu adevărat odihniți.

     Câteva obiceiuri simple pot ajuta: expunerea dimineața la lumină naturală pentru reglarea ritmului circadian, evitarea telefonului în pat, exercițiile de respirație precum 4-2-8-2 sau box breathing 4-4-4-4 și poveștile pentru somn, care pot ajuta mintea să întrerupă fluxul continuu de gânduri.

     Somnul nu este timpul în care nu facem nimic. Este timpul în care organismul face unele dintre cele mai importante lucruri pentru noi.

Creierul se poate schimba la orice vârstă

     Una dintre ideile încurajatoare ale neuroștiinței moderne este neuroplasticitatea: capacitatea creierului de a se adapta și de a forma noi conexiuni de-a lungul vieții.

     Fiecare experiență nouă, activitate fizică, provocare intelectuală sau interacțiune socială poate contribui la acest proces. Când încetăm să învățăm și evităm provocările, îi oferim creierului mai puține motive să se adapteze.

     Adaptarea nu înseamnă să rămâi persoana care ai fost, ci să descoperi persoana care încă poți deveni.

     Sporturile care combină mișcarea cu coordonarea și atenția, precum tenisul, tenisul de masă sau dansul, sunt exemple bune de activități care stimulează simultan corpul și mintea. Și mersul zilnic contează, chiar dacă începe cu doar câteva minute.

     O altă practică discutată la conferință este „mental walk”: vizualizarea în detaliu a unui traseu cunoscut, cu străzi, clădiri și repere. Exercițiul implică memoria, orientarea și atenția.

     Nu trebuie să facem ceva spectaculos pentru a ne provoca mintea. Trebuie doar să continuăm să o folosim.

Ce punem în farfurie contează

     Alimentația are un rol important în sănătatea organismului și a creierului, iar inflamația cronică este asociată cu numeroase probleme de sănătate.

     Printre alimentele menționate la conferință în legătură cu sănătatea creierului s-au numărat ouăle, peștele gras bogat în Omega-3, nucile, broccoli, spanacul și sursele de proteine de calitate.

     Vitamina D, vitaminele din complexul B și acizii grași Omega-3 au roluri importante în funcționarea sistemului nervos și în reglarea dispoziției. Eventualele carențe pot fi identificate prin analize și discutate cu un medic înainte de administrarea suplimentelor.

     Alimentația sănătoasă nu trebuie să fie perfectă sau complicată. De cele mai multe ori, contează să alegem mai puține produse ultraprocesate, mai multe alimente simple și să construim obiceiuri pe care le putem menține în timp.

Conexiunea, scopul și sănătatea mintală

     Sănătatea nu este doar fizică. Relațiile de calitate, sentimentul de apartenență, scopul și sensul influențează sănătatea mintală și felul în care trecem prin perioadele dificile.

     Oamenii care simt că aparțin, au un motiv pentru care se ridică dimineața și consideră că prezența lor contează au resurse importante pentru a face față stresului și schimbărilor aduse de vârstă.

     La polul opus, izolarea socială și pierderea sensului pot deveni factori de risc pentru sănătate.

     Contează și felul în care vorbim cu noi înșine. Creierul ascultă, zi după zi, mesajele pe care i le repetăm.

     Ca psihoterapeut, aș adăuga și că depresia nu este o slăbiciune de caracter. Este o suferință reală, care poate avea componente biologice, psihologice și sociale și care poate fi influențată de somn, stres, mișcare, relații și numeroși alți factori.

     Depresia se poate trata, dar primul pas este să recunoaștem că avem nevoie de ajutor și să avem curajul să îl cerem.

Întrebările care ne pot schimba direcția

     La finalul conferinței au rămas cu mine câteva întrebări simple:

     -->Ce fac bine pentru creierul meu?

     -->Ce fac rău?

     -->Ce fac astăzi pentru sănătatea mea de peste 20 de ani?

     -->Cum vreau să arate viața mea la 85 de ani?

     Nu putem cumpăra timp și nu putem opri trecerea anilor. Putem însă influența felul în care ajungem acolo.

     Vom avea energia necesară pentru a ne bucura de cei dragi? Ne vom păstra curiozitatea, autonomia și claritatea minții?

     Răspunsul nu se găsește, de cele mai multe ori, într-o pastilă-minune sau într-o descoperire spectaculoasă. Se găsește în lucrurile simple pe care le repetăm zilnic: somn, mișcare, hrană, relații și sens.

     Și vestea bună este că putem începe chiar de astăzi."

Recomandări de lectură

     Pentru cei care vor să aprofundeze legătura dintre somn, sănătatea creierului, obiceiuri și longevitate, câteva cărți pot fi puncte bune de plecare.

    1. „De ce dormim” — Matthew Walker

    O carte despre rolul somnului în sănătatea fizică și mintală, memorie, emoții și capacitatea de a lua decizii.

    2. „Lifespan: De ce îmbătrânim și de ce nu trebuie să o facem” — David Sinclair

    O incursiune în cercetarea longevității și în teoriile despre procesele biologice ale îmbătrânirii.

    3. „Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor” — Dr. Alexandru Ciurea

    O perspectivă accesibilă asupra modului în care somnul, alimentația, mișcarea și stilul de viață pot contribui la protejarea creierului.

    4. „Schimbă-ți creierul, schimbă-ți viața” — Dr. Daniel Amen

    O abordare practică asupra legăturii dintre funcționarea creierului, comportament și starea emoțională.

    5. „Atomic Habits” — James Clear

    O carte despre modul în care schimbările mici și constante pot produce transformări importante în timp.

    Pentru că a ști nu este suficient. Contează ceea ce facem, zi după zi, cu ceea ce știm.

 

Despre Iulia Dolipschi

     Iulia Dolipschi este psiholog și psihoterapeut cu formare în psihoterapie adleriană și coaching, acreditată de Colegiul Psihologilor din București. Cu o experiență profesională de peste 14 ani, Iulia lucrează cu adulți, adolescenți și cupluri, ajutându-i să își înțeleagă mai bine emoțiile, să depășească blocajele relaționale și să își descopere resursele interioare pentru o viață mai echilibrată și conștientă.

     Abordarea sa este centrată pe om, pe unicitatea fiecărei povești și pe construirea unei relații terapeutice bazate pe empatie, autenticitate și colaborare. Iulia sprijină persoanele care se confruntă cu anxietate, stres, dificultăți de adaptare, probleme de identitate sau provocări în dinamica familială, oferind un cadru sigur și confidențial pentru explorare și schimbare.

     Pe lângă psihoterapie individuală, Iulia oferă și sprijin în psihoterapie pentru copii, consiliere pentru părinți și sesiuni de coaching orientate spre clarificarea direcțiilor de viață și dezvoltarea personală.