Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, Bucuresti, d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor roman, cunoscut pentru contributia sa la dezvoltarea liricii romanesti sub influenta baudelairianismului. Opera sa poetica, de o originalitate exemplara, reprezinta o alta varsta marcanta a literaturii romane. A scris, intre altele, teatru, proza (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire si Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum si literatura pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestati din intreaga literatura romana. Pseudonimul Arghezi provine, explica insusi scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argesului. Ovid S. Crohmalniceanu propunea in studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii romane intre cele doua razboaie mondiale o alta explicatie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie si Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura romana. Dupa o alta ipoteza, numele poate veni de la numele bonei (Ergezi Rozalia) care de fapt ar fi adevarata mama.

Biografie

Primii ani

S-a nascut pe data de 21 mai 1880 la Bucuresti, in strada Tarani nr. 46, numele sau fiind Ion Nae Theodorescu. Este fiul lui Nae Theodorescu si al Mariei Theodorescu. Intre 1887 si 1891 a fost elev al Scolii primare „Petrache Poenaru”, sub indrumarea primului sau dascal, Nicolae Abramescu. Intre 1891 si 1896 urmeaza cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir” si apoi pe cele ale liceului „Sfantul Sava” din Bucuresti. De la varsta de 11 ani, din cauza situatiei familiale, este nevoit sa se intretina singur, dand meditatii.

Anul 1896 este anul debutului sau literar. La 30 iunie publica in ziarul „Liga Ortodoxa”, condus de Alexandru Macedonski, poezia „Tatal meu”, semnata I.N. Theodorescu. La cenaclul lui Macedonski il va cunoaste pe Grigore Pisculescu (Gala Galaction), cu care va ramane prieten apropiat. Intre 1897 si 1899 publica versuri si poeme in proza la „Revista Moderna” si „Viata noua” pe care le semneaza pentru prima oara cu pseudonimul Ion Th. Arghezi. Intrerupe studiile si se angajeaza, in urma unui examen de chimie, ca laborant la fabrica de zahar Chitila.