Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Arghezi, Tudor

Arghezi, Tudor
( 21 mai 1880 - 14 iulie 1967)

S-a născut la Bucureşti. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu: pseudonimul său, Arghezi, provenind, explică nsuşi poetul, din Argesis-vechiul nume al Argeşului. Alţi critici vorbesc despre unirea numelor a doi mari sfinţi eretici, Arie şi Geza.

1880, 21 mai- Vede lumina zilei, la Bucureşti, Ion N. Theodorescu.

1891 - 1896- Cursurile liceului Sf. Sava.

1896 - Debut literar sub influenţa "magistrului" Alexandru Macedonski, n "Liga ortodoxa", semnnd Ion Theo.

1900 - 1904 - Poetul e cţiva ani călugar la Cernica. n romanele sale mărturiseşte că nu era foarte atras de cariera de călugar, căci autorul ciclului Psalmilor era un eretic şi nu un spirit mistic. Recurge la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii săi fiind un nalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. n romanul Cimitirul Buna Vestire va parodia cu sarcasm toată această lume.

1905 - 1910- Călătorie n străinatate. Puţin timp la Paris, apoi la Mănăstirea Cordelierilor, unde e asaltat să devină catolic. Plictisit de insistenţe, se mută la Geneva, unde scrie poezii, asistă la cursurile Universităţii şi, că să-şi cstige existenţa, lucrează ntr-un atelier dinţi de aur, inele şi capace de ceasornice. n 1909, vizitează Italia.

1912 - 1916 - Revine n Romnia. La "Facla", "Viaţa romnească", "Teatru", "Rampa" publica versuri, pamflete, articole polemice ş.a.

1918 - 1919- n timpul realizării Romniei Mari, e nchis doi ani, mpreună cu 11 ziarişti şi scriitori (ntre care şi Ioan Slavici), la penitenciarul Văcăreşti, acuzat de trădare, pentru ca se pronunţase pentru neutralitatea Romniei.

1927 - Apare cu mare ntrziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite".

1928 - Sub direcţia sa, apare ziarul "Bilete de papagal".

1929 - Prima sa carte n proza "Icoane de lemn".

1931 - Placheta de versuri "Flori de mucigai" legată, ca şi "Poarta neagră", de anii de detenţie. Tot acum, pentru copii, publică volumul n proza "Cartea cu jucarii", inaugurnd o direcţie secundară n creaţia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele ştiute de şcolari: "Cntec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Mărţisoare", "Prisaca", "Zdreanţa" s.a. Manualele şcolare cuprind multe creaţii destinate copiilor.

1934 - Romanul "Ochii maicii Domnului" (dragostea materna şi devotamentul filial).

1935 - "Versuri de seară"

1936 - "Cimitirul Buna-Vestire", roman

1939 - "Hore", volum de versuri

1942 - Romanul "Lina", de fapt lung poem n proză

1943 - Sub genericul "Bilete de papagal" ziarul "Informaţia zilei") publică ndeosebi pamflete usturătoare, pentru care e cercetat de poliţie. La 30 septembrie, apare excepţionalul pamflet "Baroane", atacnd pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e nchis la Bucureşti şi n lagărul de la Tg. Jiu.

1944 - Iese din lagăr.

1948 - Apare n ziarul PCR Scnteia n patru episoade articolul celebrul articol al lui Sorin Toma intitulat "Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei", n care, printre altele, acuznd pestilenţialul poetic al lui Tudor Arghezi, autorul sancţioneaz un "urt mirositor vocabular". Articolul se ncheie cu o veritabilă ameninţare cu moartea. Scriitorul va fi interzis imediat după publicarea acestuia şi se retrage din viaţa publică n casuţa lui de la Mărţişor unde supravieţuieşte din vnzarea cireşelor!

Tudor Arghezi n ultimii ani ai vieţii 1952 - 1967- Poetul este "reabilitat" treptat, la sugestia lui Gheorghiu Dej, este distins cu premii şi titluri, ales membru al Academiei Romne, sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje n regimul comunist, ca şi Mihail Sadoveanu, colabornd cu autorităţile şi scriind poezii sociale pe placul acestora. Publică poemul "1907 - peizaje", "Cntare omului", "Stihuri pestriţe", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucureşti".

1966 - Se stinge, răpusă de cancer, soţia sa de o viaţa, Paraschiva.

1967 - Moare şi el, fiind nmormntat, alături de Paraschiva, n grădina casei din Str. Mărţişor. Funeralii naţionale. Casa e astăzi muzeu, ntreţinut de fiica sa Mitzura. La vrsta de 16 ani debutează n "Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski, sub semănătura Ion Theo. Pnă n 1910 -cnd a nceput să conducă sau să editeze el nsuşi reviste şi ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget romanesc", "Naţiunea", "Bilete de papagal"- publică la mai multe periodice ale vremii: "Revista modernă", "Viaţa nouă", "Facla", "Viaţa romanească", etc..

n anul 1927 i apare volumul de versuri - cu titlu semnificativ - Cuvinte potrivite. După această dată, Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumărate articole. Va impune n literatura romnă ca specie literară - tableta.

Pentru activitatea literatura remarcabilă primeşte n anul 1946 Premiul Naţional de poezie. n anul 1955 este ales membru al Academiei Romne, e distins cu numeroase titluri şi premii, n anul 1965 primeşte Premiul Internaţional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder); este sărbătorit cu prilejul zilelor de naştere la 80 şi, respectiv, 85 de ani ca poet naţional.


Titlurile autorului Arghezi, Tudor (13)