Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Despre Eugen Barbu

Barbu, Eugen
Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucuresti - d. 7 septembrie 1993, Bucuresti) a fost un membru corespondent al Academiei Romane, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist si om politic roman, laureat al premiului Herder.

Fiul scriitorului Nicolae Crevedia, Eugen Barbu a terminat Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti in 1947, dupa ce o perioada de timp studiase dreptul la aceeasi Universitate.

In 1963, Eugen Barbu a fost numit la conducerea revistei Luceafarul. Conflictual si resentimentar, inconjurat de toti frustratii lumii literare, Barbu a facut sa fie atacati in revista mai toti scriitorii buni de atunci. Actionand oarecum in contrasens cu spiritul momentului, care era acela al unei relative liberalizari, Barbu a fost inlocuit la conducerea revistei, in 1968, cu Stefan Banulescu. In 1969, Eugen Barbu a fost ales membru supleant al CC al PCR. In 1975, Eugen Barbu a devenit deputat in Marea Adunare Nationala. Din 1970 pana in 1989, Eugen Barbu a condus revista Saptamana.

A fondat si condus revistele Saptamana si Romania Mare.

A infiintat, alaturi de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrina nationalista Romania Mare, pe care l-a reprezentat in Parlamentul Romaniei in legislatura 1992-1996. Dupa decesul sau din 1993, Eugen Barbu a fost in locuit de catre deputatul Ion Dutu.