Rene Descartes s-a nascut la 31 martie 1596, in La Haye en Touraine, localitate din Franta care astazi ii poarta numele, si a fost filosof, matematician si om de stiinta francez, considerat una dintre figurile fundamentale ale gandirii moderne. A studiat la colegiul iezuit din La Fleche, unde a primit o educatie solida in filosofie, matematica si stiintele vremii, iar ulterior a obtinut o diploma in drept la Universitatea din Poitiers. In tinerete a calatorit prin Europa si a servit pentru o perioada in armata, experiente care i-au oferit contactul cu diferite medii intelectuale si stiintifice.

Descartes a urmarit construirea unei metode de cunoastere bazate pe ratiune si indoiala sistematica. A pornit de la ideea ca orice afirmatie care poate fi pusa la indoiala trebuie examinata, cautand un punct de plecare absolut sigur pentru cunoastere. Din acest demers provine celebra formulare „Cogito, ergo sum” („Gandesc, deci exist”), devenita una dintre afirmatiile emblematice ale filosofiei occidentale. Conceptia sa asupra raportului dintre minte si corp, cunoscuta drept dualism cartezian, a influentat profund filosofia si dezbaterile ulterioare despre constiinta.

Printre cele mai importante lucrari ale sale se numara „Discurs asupra metodei”, „Meditatii metafizice”, „Principiile filosofiei”, „Regulile pentru indrumarea mintii” si „Pasiunile sufletului”. Contributiile sale nu s-au limitat la filosofie: in matematica, Descartes a avut un rol fundamental in dezvoltarea geometriei analitice, stabilind legaturi intre algebra si geometrie. Sistemul de coordonate carteziene, denumit ulterior in onoarea sa, a devenit un instrument esential al matematicii moderne.

Rene Descartes este considerat unul dintre intemeietorii rationalismului modern si una dintre personalitatile care au contribuit decisiv la transformarea filosofiei si stiintei europene din secolul al XVII-lea. Ultimii ani ai vietii i-a petrecut pentru o perioada la Stockholm, la invitatia reginei Christina a Suediei. A incetat din viata la 11 februarie 1650, la Stockholm, iar opera sa continua sa reprezinte un reper fundamental pentru filosofie, matematica si istoria gandirii stiintifice.