TUDOR DINU (n. 1978) este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucuresti, unde preda limba, literatura si civilizatia greaca, si doctor honoris causa al Universitatii Democrit a Traciei (Grecia).

A sustinut prelegeri si conferinte ca profesor invitat la universitatile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia si Plovdiv, precum si la numeroase societati stiintifice din Grecia. In ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internationale de studii neoelene, desfasurate la Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tirnovo si Tbilisi.

In 2014 a fost ales, iar in 2018 reales, secretar general al Societatii Europene de Studii Neoelene. Lucrarile sale, dedicate unor teme de filologie, istorie si civilizatie greaca veche, bizantina si postbizantina, precum si elenismului din Tarile Romane, au fost tiparite in Romania, Grecia, Cipru, Franta, Cehia, Letonia, Ucraina si Georgia.

Totodata, Tudor Dinu a publicat traduceri atat din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cat si din autori moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras s.a.). Este fondator si redactor-sef al primei reviste romanesti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.

La Editura Humanitas a publicat volumele: Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008); Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat – rivalitati politice si literare la inceputul secolului al XVIII-lea (2011); Bucurestiul fanariot. Biserici, ceremonii, razboaie (2015); Bucurestiul fanariot. Administratie, mestesuguri, negot (2017); Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Tarii Romanesti si Moldovei (2018), lucrare distinsa, in varianta greaca, cu premiul Academiei din Atena.

In duminica de Florii a anului 2018 a fost innobilat la Constantinopol de catre Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.