Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Neagu Djuvara

Djuvara, Neagu
Neagu Djuvara (n. 18/31 august 1916, Bucuresti, Romania – d. 25 ianuarie 2018, Bucuresti, Romania) a fost un istoric, diplomat, filozof, jurnalist si romancier roman.

Neagu Djuvara s-a nascut la Bucuresti intr-o familie aristocrata de origine aromana, asezata in tarile romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care a dat multi oameni politici, diplomati si universitari de prestigiu.

Tatal sau, Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, capitan de geniu in armata romana, a murit in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Tinca Gradisteanu, mama sa, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris, licentiat in litere la Sorbona (istorie, 1937) si doctor in drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia si Transnistria ca elev-ofiter de rezerva (iunie - noiembrie 1941), fiind ranit aproape de Odesa.

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe in mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm in dimineata zilei de 23 august 1944, in legatura cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietica, reprezentata de doamna Kollontai. Numit secretar de legatie la Stockholm de guvernul Sanatescu, va ramane in Suedia pana in septembrie 1947, cand comunistii preiau si acest minister.

Implicat in procesele politice din toamna lui 1947, hotaraste sa ramana in exil, militand pana in 1961 in diverse organizatii ale exilului romanesc (secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, la Paris; ziaristica; Radio Europa Libera; secretar general al Fundatiei Universitare „Carol I”).

In 1961, pleaca in Africa, in Republica Niger, unde a stat douazeci si trei de ani in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului Afacerilor Straine din Niger si, concomitent, profesor de drept international si de istorie economica, la Universitatea din Niamey.

Intre timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. In mai 1972, obtine doctoratul de stat (docenta) la Sorbona cu o teza de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog si filozof Raymond Aron[6]; mai tarziu, obtine si o diploma a prestigiosului Institut national de limbi si civilizatii orientale de la Paris (INALCO).

Din 1984 este secretar general al Casei Romanesti de la Paris, pana dupa decembrie 1989, cand se intoarce in tara. Din 1991 in 1998 este profesor - asociat la Universitatea din Bucuresti. E membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iasi si al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucuresti.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul national „Serviciul Credincios” si cu „Ordre des Arts et des Lettres” in grad de Ofiter.

Neagu Djuvara a primit, marti, 30 Octombrie 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti, in cadrul unei ceremonii care s-a desfasurat incepand cu ora 10.00, in Sala Stoicescu a Palatului Facultatii de Drept. Titlul de Doctoris Honoris Causa i-a fost atribuit si de catre Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati, in urma ceremoniei din 5 decembrie 2012.

Neagu Djuvara are din 15 martie 2017 gradul de general de brigada — cu o stea, in retragere.


Titlurile autorului Neagu Djuvara (18)