ION HOREA (1929-2019), poet.

Nascut la Petea de Campie (jud. Mures), este admis la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Targu Mures. Urmeaza cursurile Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucuresti, intrerupandu-si studiile din cauza „dosarului” (parintii i-au fost declarati „chiaburi”). In 1951, este admis la Scoala de Literatura „M. Eminescu”, dupa ce a publicat versuri in „Ardealul nou”, „Almanahul literar”, „Contemporanul” respectiv „Flacara”. Redactor la „Viata Romaneasca” (1952-1964), secretar al Uniunii Scriitorilor (1964-1968), apoi redactor-sef adjunct la „Romania literara” (pana in 1990).

Dupa debutul editorial cu Poezii (1956), s-a impus cu volume precum Coloana in amiaza (1961), Umbra plopilor (1965), Calendar (1969), Inca nu (1972), Maslinul lui Platon (1977), Un cantec de dragoste pentru Transilvania (1983), Podul de vama (1986), Cumpene (1991), Cartea sonetelor (2001), Pana-ntr-o zi (2017), recompensate cu Premiul Uniunii Scriitorilor (in mai multe randuri) si Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti.