Emil Hurezeanu s-a nascut la 26 noiembrie 1955, la Sibiu, si este jurnalist, eseist, poet si diplomat roman, una dintre vocile importante ale spatiului public romanesc postcomunist. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, iar in anii de dinainte de 1989 s-a afirmat si in zona literara, fiind remarcat ca poet al generatiei optzeciste. Formarea sa reuneste cultura juridica, sensibilitatea literara si interesul constant pentru analiza politica si istorica.

Activitatea lui publica este strans legata de jurnalismul de comentariu si de presa de limba romana din exil si din anii de tranzitie. A devenit foarte cunoscut prin emisiunile realizate la Radio Europa Libera, unde a fost una dintre vocile importante ale informatiei si analizei adresate publicului roman in ultimii ani ai regimului comunist si in perioada imediat urmatoare. Ulterior, a avut o prezenta constanta in presa scrisa, in televiziune si in dezbaterea publica, remarcandu-se prin stilul sobru, cultivat si analitic.

Dintre volumele sale cele mai cunoscute se remarca Lectia de anatomie, Pe trecerea timpului, Intre caine si lup si diverse volume de publicistica si reflectie civica aparute de-a lungul timpului. Scrisul sau imbina adesea observatia politica, memoria istorica si expresia literara, ceea ce ii confera un profil aparte intre jurnalistii si eseistii romani contemporani. In paralel cu activitatea jurnalistica, a sustinut constant o prezenta publica asociata cu luciditatea, moderatia si interesul pentru destinul democratic al Romaniei.

Pe langa jurnalism, Emil Hurezeanu a avut si o cariera diplomatica importanta, reprezentand Romania ca ambasador in Germania si, ulterior, in Austria. Prin dubla sa prezenta, in presa si diplomatie, dar si prin autoritatea intelectuala construita in timp, el ocupa un loc distinct in cultura publica romaneasca. Emil Hurezeanu ramane una dintre figurile importante ale jurnalismului romanesc si ale reflectiei civice din ultimele decenii.