SZÉKELY JÁNOS (1929–1992) a fost un poet, prozator, dramaturg, eseist si traducator maghiar din Romania care a apartinut primei generatii a literaturii maghiare transilvanene de dupa Al Doilea Razboi Mondial. S-a nascut la Turda, a urmat scoala primara in orasul natal, apoi s-a mutat la Targu Mures, unde din 1940 a studiat la Colegiul Reformat (in prezent, Liceul Teoretic „Bolyai Farkas“) si, din 1943, la Scoala Militara. In 1944, odata cu apropierea frontului de institutia de invatamant, aceasta a fost trimisa spre vest, iar Székely a fost luat prizonier la varsta de numai 16 ani. S-a intors acasa in 1946, cand a obtinut si diploma de bacalaureat. Si-a continuat studiile din 1948, absolvind Facultatea de Litere si Filozofie din cadrul Universitatii „Bolyai“ din Cluj in 1952. A lucrat ca lector la Editura de Stat pentru Literatura si Arta in perioada 1951–1956. In 1953 si-a publicat primul volum de poezie, Csillagfényben [In lumina astrala]. In perioada 1956–1989 a lucrat ca redactor la revista literara Igaz Szó din Targu Mures, publicand in acelasi timp mai multe volume de poezii. In 1968 i-a aparut microromanul Soó Péter bánata [Mahnirea lui Soó Péter], iar in 1978 a avut loc premiera dramei Caligula helytartója [Guvernatorul lui Caligula] in Ungaria. In 1979 a fost publicat volumul A nyugati hadtest (Armata de apus). Dupa 1990 a fost nominalizat de mai multe ori la premiile József Attila si Kossuth. S-a detasat de retorica personajului public, refuzand pe rand premiile literare atribuite, insa i-au fost decernate postum Premiul Revistei Alföld si Premiul Ady Endre. Tot postum, in anul 1994, i?a aparut culegerea de poezii Semmi – soha [Nimic – nicicand].