Christopher „Kit” Marlowe (1564–1593) a fost un dramaturg, poet si traducator englez din epoca elisabetana. Cel mai insemnat autor de tragedie din aceasta perioada inainte de Shakespeare, Kit Marlowe este cunoscut pentru deosebitul sau vers alb, pentru personajele sale care au cucerit publicul, precum si pentru propria-i moarte.

Dido, regina Cartaginei pare a fi prima opera dramatica existenta a lui Marlowe, scrisa probabil la Canterbury cu Thomas Nashe.

Prima piesa a lui Marlowe jucata pe scena din Londra a fost Tamerlan cel Mare (1587), povestea despre cuceritorul Tamerlan (Timur), care se ridica de la conditia de pastor umil pentru a purta razboi cu regii lumii. A fost una din primele piese cunoscute engleze in care s-a folosit versul alb si, alaturi de Tragedia spaniola a lui Thomas Kyd, este considerata inceputul perioadei de maturitate a teatrului elisabetan. Tamerlan cel Mare a fost un succes si a urmat curand si Tamerlan Partea II.

Piesele lui Marlowe aveau un succes enorm, datorat si prezentei pe scena a impozantului Eduard Alleyn. El era neobisnuit de inalt pentru acea perioada si rolurile de arogant ale lui Tamerlan, Faust si Baraba au fost scrise probabil pentru el.

Marlowe a scris, de asemenea, si poezia lirica The Passionate Shepherd to His Love (Pasionatul pastor iubitei lui) si traduceri din Amoruri (Ovidiu) si prima carte din Farsalia lui Lucan.