HORACE MCCOY (1897-1955) s-a nascut intr-o familie de origine americano-irlandeza, in Nashville, Tennessee. A parasit scoala la saisprezece ani, castigandu-si existenta ca sofer de taxi, mecanic si comis voiajor. A luptat in Primul Razboi Mondial, fiind decorat pentru bravura. In timpul Marii Crize a anilor '30, pleaca la Hollywood, la invitatia unui agent, dar nu reuseste sa obtina rolul pentru care da proba. Cum recesiunea economica se adanceste, McCoy e nevoit sa doarma in masini abandonate, sa accepte slujbe modeste (culegator de fructe, vanzator etc.), pana cand e angajat ca bodyguard la un maraton de dans in Santa Monica, experienta care va sta la baza romanului Si caii se impusca, nu-i asa? (They Shoot Horses, Don't They? ), publicat in 1935. Va continua sa scrie scenarii pentru filme de serie B, dar si doua romane, No Pockets in a Shroud (1937) si I Should Have Stayed Home (1938), ambele marturii autobiografice ale experientelor sale amare la Hollywood. Dupa nu mai putin de saisprezece scenarii, scrise intre 1937 si 1940, intra in elita scenaristilor hollywoodieni gratie filmului Gentleman Jim, cu Errol Flyn. La mijlocul anilor '40, Jean-Paul Sartre, André Gide si André Malraux descopera romanul Si caii se impusca, nu-i asa?, pe care Simone de Beauvoir il va considera „primul roman existentialist american". Desi scriitorii europeni il pun alaturi de Faulkner, Steinbeck si Hemingway, McCoy, falit si alcoolic, cade prada depresiei. Cu un ultim efort va finaliza romanul Kiss Tomorrow Goodbye, cel mai bun roman al sau de dupa Si caii se impusca, nu-i asa?, publicat in 1948. Moare pe 15 decembrie 1955, in timp ce lucra la un nou roman.
