Elsa Morante s-a nascut la 18 august 1912, la Roma, si a murit la 25 noiembrie 1985, tot la Roma. A fost romanciera, poeta, traducatoare si autoare de literatura pentru copii, una dintre figurile esentiale ale literaturii italiene din secolul XX. A inceput sa scrie de foarte tanara, in mare parte autodidact, iar in 1941 s-a casatorit cu scriitorul Alberto Moravia. In timpul ocupatiei germane, cei doi s-au refugiat in sudul Italiei, experienta care avea sa lase urme adanci in opera ei.

S-a impus treptat printr-un scris de mare forta poetica si morala, in care copilaria, iubirea, memoria, suferinta si fragilitatea umana ocupa un loc central. Prima mare consacrare a venit cu romanul Menzogna e sortilegio, publicat in 1948, iar apoi cu L'isola di Arturo, care a confirmat-o drept una dintre cele mai importante voci ale prozei italiene. Opera ei este apreciata pentru felul in care imbina realismul, tensiunea interioara si dimensiunea aproape mitica a naratiunii.

Dintre operele sale cele mai cunoscute se remarca Menzogna e sortilegio, L'isola di Arturo, La storia si Aracoeli, la care se adauga volume precum Il gioco segreto, Le straordinarie avventure di Caterina si Il mondo salvato dai ragazzini. Dintre acestea, La storia este adesea considerata una dintre cartile sale-emblema si una dintre marile opere ale literaturii italiene postbelice, iar Aracoeli este romanul pentru care a primit in Franta Prix Medicis etranger.

Printre cele mai importante distinctii din cariera sa se afla Viareggio Prize pentru Menzogna e sortilegio, Strega Prize pentru L'isola di Arturo si Prix Medicis etranger 1985 pentru Aracoeli. Prin intensitatea stilului, prin originalitatea lumii sale literare si prin influenta durabila asupra prozei italiene moderne, Elsa Morante ramane una dintre figurile esentiale ale literaturii europene contemporane.