Origen s-a nascut catre 185, in Alexandria, Egipt, intr-o familie de crestini. Dupa o educatie buna primita in familie si continuata in renumitele scoli alexandrine, Origen isi completeaza cunostintele teologice cu Clement, cel mai cunoscut apologet al timpului sau, frecventand in acelasi timp cursurile de filosofie tinute de Ammonius Saccas, cel care a fost maestrul lui Porfir si Plotin.

Cand Origen abia implinise optsprezece ani, Demetrios, episcopul bisericii din Alexandria, ii ofera conducerea scolii catehetice ramasa libera prin plecarea lui Clement in Asia Mica din cauza persecutiilor. Scoala catehetica nu pregatea doar catehumeni in vederea primirii botezului, ci era totodata o scoala in care elevii erau deprinsi cu traiul ascetic, plin de privatiuni. Origen insusi ducea o viata extrem de austera, manca si dormea foarte putin, dedicandu-si cea mai mare parte a timpului studiului cartilor sfinte. Sub puternica influenta a lui Clement Alexandrinul, accentul cercetarii sale se va deplasa spre descifrarea sensurilor alegorice si mistice ale Sfintei Scripturi.

Reputatia lui Origen creste necontenit, nu numai pentru spectaculoasele convertiri la crestinism pe care le face, cat mai ales pentru cunostintele profunde si variate de care da dovada in cursul disputelor filosofice sau religioase. In mediile crestine el se bucura de o autoritate de necontestat, fiind considerat un adevarat arbitru al credintei.

In timpul persecutiilor din timpul domniei lui Decius, Origen este nevoit sa se ascunda timp de doi ani in casa unei nobile, pe nume Iuliana, rastimp in care scrie doua tratate: Despre rugaciune si Indemn la martiriu. Mai tarziu va fi arestat, intemnitat si torturat. Indata ce persecutiile au incetat, Origen este eliberat, dar nu mult timp dupa aceea se stinge din viata in cetatea feniciana Tyr, in anul 254. Avea saizeci si noua de ani.

Origen este considerat unul dintre cei mai importanti scriitori bisericesti. Fecunditatea lui literara este extraordinara. Influenta ideilor lui Origen asupra contemporanilor sai si asupra gandirii crestine in general a fost uriasa.

Opera exegetica

Aici sunt grupate lucrarile cunoscute sub numele de scolii (scurte adnotari la anumite cuvinte sau pasaje dificile din scrierile sfinte), omilii (predici adresate poporului, deopotriva religioase si morale) si comentarii. Cartile ce fac obiectul acestor scrieri sunt: Pentateuhul; Iosua, Judecatori, Regi, Iezechil etc. precum si Evangheliile, Faptele Apostolilor si Epistolele Sf. Pavel.

Scrieri (dogmatice, apologetice, practice)

- Despre principii (Peri Arhon/De principiis) este lucrarea capitala a lui Origen si prima mare incercare de sinteza teologica. Acest tratat, scris in perioada 220-230, a fost conceput ca un curs de dogmatica, in care autorul incearca sa prezinte intr-un mod stiintific si sistematic principiile credintei crestine, bazandu-se in special pe Sfanta Scriptura si pe traditie.

- Impotriva lui Celsus (Contra Celsum /Kata Kelsou) este cea mai importanta apologie a crestinismului, scrisa ca o replica la Tratatul despre adevar al lui Celsus, un filosof care incercase sa combata doctrina crestina folosindu-se de argumente de ordin etic, filosofic si religios.

- Despre rugaciune este un tratat scris in maniera lui Tertulian si Ciprian, care indeamna la practicarea neincetata a rugaciunii, inteleasa ca legatura tainica cu Dumnezeu.