Horia-Roman Patapievici (n. 18 martie 1957, Bucuresti) este scriitor, eseist, fizician si om de cultura roman, cunoscut pentru stilul sau distinct, erudit si introspectiv. A absolvit Facultatea de Fizica a Universitatii din Bucuresti, specializarea Optica si Laser, si a lucrat in cercetare stiintifica pana la inceputul anilor ’90, cand s-a orientat catre domeniul culturii, filosofiei si literaturii.

A fost membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) si presedinte al Institutului Cultural Roman intre anii 2005–2012, perioada in care a promovat activ cultura romana in strainatate prin programe moderne si deschise international.

Horia-Roman Patapievici este unul dintre cei mai importanti intelectuali publici ai Romaniei postcomuniste, contribuind constant la dezbaterea culturala, etica si identitara a societatii romanesti. A colaborat la reviste si publicatii importante, printre care Idei in Dialog, Dilema Veche, Revista 22 si Evenimentul Zilei.

Printre cele mai cunoscute volume publicate se numara Omul recent (2001), o lucrare fundamentala despre criza valorilor si destramarea sensului in modernitate, Politice (1996), Zbor in bataia sagetii (1995), Cerul vazut prin lentila (1992), Discernamantul modernitatii (2004), De ce nu avem o piata a ideilor (2014) si Anii urii (2018).

Scrierile sale imbina rigoarea analizei intelectuale cu profunzimea reflectiei morale si spirituale, iar discursul sau se defineste prin claritate, eleganta si preocupare autentica pentru adevar si libertate. Prin activitatea sa literara, filosofica si institutionala, Horia-Roman Patapievici a devenit una dintre cele mai influente si respectate voci din cultura contemporana romana.