Catherine Poulain (n. 1960) are o biografie chiar mai senzationala decit cea a eroinei romanului sau de debut: la 18 ani ajunge la concluzia ca nu va fi niciodata o intelectuala si ca singura activitate potrivita pentru ea este munca fizica. Va munci, asadar, din greu si va strabate lumea nefacind decit asta: lucreaza intr-o fabrica de conserve din Islanda, pe un santier naval din Statele Unite, ca sezonier in Canada si, timp de zece ani, pe un pescador in Alaska. Expulzata din SUA fiindca lucrase fara permis de munca, se intoarce in Franta, tot la munca grea: e ciobanita in Haute-Provence, iar toamna merge la cules de struguri in Médoc. Locuieste intr-o rulota, declarind, intr-un interviu din Libération, dupa aparitia romanului Marele marinar: „Viata inseamna sa fii in miscare. Sa mergi ca pe sirma. Cred ca am facut bine ce-am facut”. Castigatoare a numeroase distinctii literare (printre care Premiul pentru roman Ouest-France, Premiul Joseph-Kessel, Premiul Gens de Mer, Premiul Livre & Mer Henri-Queffélec, Premiul Pierre Mac Orlan), Catherine Poulain s-a aflat in 2016 printre finalistii prestigiosului Premiu Goncourt.