Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Sadoveanu, Mihail

Mihail Sadoveanu (1880 - 1961)

Sadoveanu, Mihail s-a nascut la 5 noiembrie 1880, la Pascani, ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache, fata de razesi. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. In timp ce studia la gimnaziu, in 1896, intentioneaza sa alcatuiasca, impreuna cu un coleg, o monografie asupra lui Stefan cel Mare, renuntand, insa, din lipsa de izvoare. Urmeaza apoi cursurile Liceului National din Iasi. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897.

In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi s.a., semnand cu numele sau, dar si cu pseudonimul M.S. Cobuz.

In 1904 se stabileste la Bucuresti, se casatoreste, si va avea unsprezece copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Soimii - in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu".

In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobandi pamant s.a. Colaboreaza la revista Samanatorul, dar se va simti mai apropiat spiritului de Viata Romaneasca.

In 1919 editeaza, impreuna cu Tudor Arghezi, la Iasi, revista Insemnari literare. In decembrie, revista isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. Noi, cei de la Insemnari literare, reintram in curentul ei cu modestele noastre mijloace. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In amintirea lui Creanga, iar la Editura Luceafarul, volumul Priveghiuri.

In 1921 devine membru al Academiei Romane.

In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani, impreuna cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin.

In 1936 M. Sadoveanu, G. Toparceanu, M. Codreanu si Gr.T. Popa scot, incepand cu luna ianuarie, revista lunara Insemnari iesene. La moartea lui G. Ibraileanu, M. Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului.

Dupa 1947 scrisul sau vireaza spre noul regim comunist cand publica opere in cadrul curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Rasarit. Devine pentru aceasta activitate presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politica maxima ocupata de un scriitor roman in timpul regimului comunist si se bucura de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormantat, la 21 octombrie, la Cimitirul Bellu, langa Mihai Eminescu.

Luat in totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic enorma.
(George Calinescu)

Epoca in care scrie Sadoveanu este epoca marelui roman realist, dar si a romanului modern. Cel ce a fost supranumit "Ceahlaul prozei romanesti" sau "Stefan cel Mare al literaturii romane" ori "... al treilea mare Mihai din istoria poporului roman" - Mihai Sadoveanu - una dintre principalele si maiestuoasele coloane de lumina ale culturii si ale existentei noastre - si-a consacrat extrem de bogata sa creatie artistica, adunata in peste 120 de volume, unui singur erou: poporul roman, surprins in diferite ipostaze si intruchipari si evocat in diferite momente, incepand din cele mai indepartate timpuri ale alcatuirii fiintei neamului si pana in contemporanietate. In anul 1904 are debutul editorial cu patru carti: Povestiri, Soimii, Dureri inabusite si Crasma lui Mos Precu, fapt pentru care Nicolae Iorga numeste aceasta perioada ”anul Sadoveanu”. Publica aproape 100 de volume, intre care: Floare ofilita (1905), Apa mortilor (1911), Neamul Soimarestilor]] (1915), Tara de dincolo de negura (1926), Hanul Ancutei (1928), Imparatia apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda (1929), Baltagul (1930), Creanga de aur, Locul unde nu s-a intamplat nimic (1933), Fratii Jderi (1935-1943), Nada Florilor (1951).


Titlurile autorului Sadoveanu, Mihail (19)