Mircea Horia Simionescu s-a nascut la data de 23 Ianuarie 1928, la Târgoviste, loc de care se leaga si primii pasi întru devenirea de mai târziu a scriitorului: studiile primare si apoi liceale (absolvite în 1948, la "Ienachita Vacarescu"), dar si primele contacte cu mediul intelectual târgovistean. Perioada petrecuta la Târgoviste va marca întreaga sa existenta, MHS ramânând, dupa propria-i marturisire, profund legat sentimental de orasul de la poalele Turnului Chindiei.
Dupa absolvirea, în 1963, Facultatii de Filologie, timp de mai multi ani lucreaza ca redactor sau colaborator la mai multe ziare ale vremii, pentru ca în anul 1972 sa fie numit director al Operei Române. Doi ani mai târziu se pensioneaza, dedicându-se în exclusivitate scrisului.
Mircea Horia Simionescu debuteaza în 1968 când avea deja 40 de ani, în revista "Luceafarul" si de-ar fi sa-i dam crezare debutul sau a fost urmarea unui pariu cu prietenii. Pariu ce s-a dovedit a fi câstigat chiar si în fata eternitatii!
"Dictionar Onomastic" (1969), care deschide tetralogia "Ingeniosul bine temperat", avea sa fie prima opera cu adevarat importanta si, totodata, o mare surpriza pentru oamenii de cultura, ce au vazut nascându-se aparent din neant un scriitor cu o forta uluitoare, care sfideaza canoanele si are curajul de a explora dimensiuni noi. "Dictionarul onomastic e - riscam categoricul - prima scriere totalmente ingenua a literaturii noastre" (George Pruteanu, Cronica, nr. 38, 22 sept. 1972)
Surpriza provocata de cartea lui MHS se poate explica si prin ceea ce parea a fi combustia spontana din care a rezultat "Dictionarul Onomastic". De fapt era altceva: o ardere a etapelor, o încrâncenata lupta cu sine, refuzul de a renunta în fata semi-esecurilor repetate, tatonari, cautari - consumate înauntru, departe de ochi straini. Si când toate îndoielile au fost înfrânte, când a aflat raspunsurile pe care le dorea si mai ales când a reusit sa se puna în acord cu sine, Mircea Horia Simionescu a renascut Ca scriitor.
Ecourile stârnite de debutul de exceptie al lui MHS aveau sa se amplifice, tetralogia "Ingeniosul bine temperat", reprezentativa pentru opera scriitorului, fiind completata odata cu publicarea altor trei volume: "Bibliografie generala" (1970), "Breviarul (Historia calamitatum)"(1980) si "Toxicologie" sau "Dincolo de bine si dincoace de rau"(1983).
Acest ciclu, completat de "Jumatate plus unu. Alt dictionar onomastic" (1976) este conceput sub forma unor dictionare ce compun, potrivit scriitorului, "o panorama exhaustiva a literaturii contemporane'.
MHS este un scriitor reprezentativ pentru ceea ce poarta numele "Scoala scriitorilor târgovisteni", fiind în literatura româna unul dintre întemeietorii metaromanului. ("Dictionar de literatura al judetului Dâmbovita 1508-1998", p.199)
Pe lânga romanele amintite, MHS a publicat si o serie de culegeri de povestiri : "Dupa 1900, pe la amiaza"(1974); "Îngerul cu sort de bucatarie"(1993); "Povestiri galante"(1994), s.a.
"M.H.S. este, în plan literar, dar poate nu numai, un temperament sangvin, sarcastic cu bonomie, malitios, cu amabilitate, zeflemist cu calm superior, taios cu zîmbet suav, muscator cu politete. Observator sagace, colectionar de hibe. Spirit nelinistit, frematator, inventiv pîna la paroxism. Formula operei sale îi apartine aproape în întregime [...]. E un portretist excelent, crochiurile sale au simplitatea de linii a unui Matisse si forta caricaturala a unui Goya". (George Pruteanu, Cronica, nr. 38, 22 sept. 1972)
"Via sensibilitate onomastica a lui Mircea Horia Simionescu îi permite ca, plecând de la intuitia unui nume sau a unui titlu (inventate), sa construiasca nu numai succinte portrete a zeci si sute de personaje, alternate cu veritabile schite, dar mai ales sa împleteasca pagina eseistica, descriptia, parodia, tonul moralistului sau causeur-ului, cu gustul pentru bizareria asociatiilor si cu înclinatia "cratylista" pentru corespondenta secreta dintre nume si fapte". (Marian Papahagi)
