Jon Kalman Stefansson, unul dintre cei mai importanti scriitori islandezi contemporani, s-a nascut la Reykjavík in 1963. La doisprezece ani s-a mutat in vestul tarii, unde a lucrat pe rand la o fabrica de procesare a pestelui, la un abator, in constructii si la aeroportul din Keflavík. In 1986, dupa ce a absolvit liceul, s-a intors in capitala si s-a inscris la universitate, unde a urmat cursuri de literatura o vreme, fiind totodata profesor de liceu si colaborand la cotidianul Morgunblaðið. A debutat ca scriitor in 1988, publicand consecutiv trei volume de poezie, iar din 1996 au urmat numeroase romane, printre care Sumarljós og svo kemur nóttin (2005; „Lumina de vara, apoi se lasa noaptea” – Premiul Literar Islandez pentru proza), Himnaríki og helvíti (2007; Intre cer si pamant – Premiul P.O. Enquist) si Fiskarnir hafa enga fætur (2013; „Pestii n-au picioare” – Premiul revistei Lire pentru cel mai bun roman strain, nominalizat la Man Booker International Prize). La Editura Polirom au aparut Intre cer si pamant (2014), Tristetea ingerilor (2016) si Inima omului (2018), trilogia care l-a facut cunoscut in toata lumea. Opera sa a fost tradusa in peste treizeci de limbi, iar Povestea Ástei a devenit bestseller in Islanda inca de la aparitie, in 2017, si i-a adus a patra nominalizare la Premiul Literar Islandez, dar si Premiul Folio al Librarilor pentru editia in limba franceza.