A.A. Vasiliev (1867-1953) este unul dintre cei mai mari bizantinologi si orientalisti ai secolului XX. A urmat cursurile Universitatii de Stat din Sankt-Petersburg, unde, in 1902, isi incepe cariera didactica universitara ocupind catedra mentorului sau, V.G. Vasilievski. Paraseste Rusia in anul 1925, fiind angajat la University of Wisconsin, unde preda pina in 1938. Ca o recunoastere a activitatii sale stiintifice, a fost ales membru al Academiei de Stiinte din Belgrad (1934), al Medieval Academy of America (1936) si presedinte al Institutului N.P. Kondakov din Praga (1936). Dupa retragerea din activitatea didactica a continuat sa locuiasca la Madison pina in anul 1944, cind a acceptat pozitia de Senior Scholar la Centrul de Studii Bizantine de la Dumbarton Oaks (Washington, DC). In 1949 a devenit Scholar Emeritus in cadrul aceleiasi institutii, afiliata la Harvard University. Dintre lucrarile publicate amintim: Byzance et les Arabes (1935, 1950), The Goths in the Crimea (1936), Justin the First: An Introduction to the Epoch of Justinian the Great (1950). Istoria Imperiului bizantin (2 vol. in editiile in limba engleza, 1928-1929, 1952) ramine una dintre cele mai cuprinzatoare lucrari dedicate istoriei Bizantului, alaturi de cele scrise de E. Gibbon, F.I. Uspenski si G. Ostrogorsky.