„Actorii, cand o seara le e de tot nefasta,

Au obicei sa spuie ca piesa este proasta”

Al.O. (Pastorel) Teodoreanu (1894-1964)

Pe patul sau de moarte, intr-un elegant spital din America, un om isi retraieste viata, impreuna cu ingerul lui pazitor. Copilaria si-a petrecut-o in Romania, din care a fugit atunci cand s-a ivit ocazia. In occident, aventurile lui se tin lant, cu reusita exceptionala. Asta, insa, pe drumurile murdare, pe care si le-a ales.

60 de ani de la terminarea liceului este ocazia unei intalniri, in sala ultimei clase a celor care au supravietuit. Din 44 de absolventi, doar 11 au putut fi identificati, insa numai 7 au fost prezenti la jubileul lor. Cu ce se puteau intretine, daca nu cu raspunsul la intrebarea „Ce ai facut din viata ta?”

Batranetea, cu alaiul sau de suferinte, nu poate dezradacina cea mai frumoasa floare a omului: prietenia. La anii multi adunati, ea nu mai poate avea viitor, ci numai trecut. Numai Alec doreste sa prelungeasca trecutul, rapind o parte din viitor.