Romanul O ciudatenie a mintii mele, prima carte publicata de Orhan Pamuk dupa decernarea Premiului Nobel pentru Literatura (2006), este o epopee moderna, desfasurata pe parcursul a mai bine de patru decenii (1969-2012), in centrul careia se afla unul dintre milioanele de „personaje secundare” ale Istanbulului: iaurgiul si bragagiul Mevlut Karatas. Povestea adeseori induiosatoare a contraeroului Mevlut Karatas, cu bucuriile, sensibilitatile, izbinzile si, mai ales, esecurile sale, este de fapt povestea „celuilalt Istanbul”, a vinzatorilor stradali, a cartierelor de baraci, a imigrantilor din Anatolia care ajung sa schimbe, treptat, textura si stilul de viata traditional al orasului, pe valul ambiguu al pribegiilor moderne. Modernizarea orasului, pe fundalul eternelor framintari politice, se asociaza cu disparitia unor indeletniciri traditionale, cu modificarea dramatica a peisajului uman, cu nenumarate infringeri personale, nevazute si nestiute, care marcheaza destinele „generatiilor pierdute” ale Istanbulului contemporan.